Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Firmele primesc credit fiscal de 10% pentru cheltuieli cu cercetarea

OUG 8/2026 Cercetare dezvoltare / sursa foto: Profimedia

 sursa foto: Profimedia

Ordonanța de urgență nr. 8 din 2026 privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creșterea investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 25 februarie 2026. Printre prevederile acestui act normativ se numără și extinderea facilităților fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare și cele pentru profitul reinvestit și se acordă noi facilități fiscale pentru investiții cu impact semnificativ în economie sau în anumite domenii. De altfel, stimularea companiilor de a dezvolta noi capacități de producție și de a le moderniza pe cele existente și încurajarea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare se numără printre obiectivele anterioare ale autorităților.

Pentru activitățile de cercetare-dezvoltare sunt acordate facilități atât pentru companie, în calculul impozitului pe profit (deduceri suplimentare pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare, la calculul rezultatului fiscal; aplicarea metodei de amortizare accelerată pentru aparatura și echipamentele utilizate în aceste activități), cât și pentru angajați (scutire de impozit pe venit), în condițiile legii. Din 2023, este introdusă în legislație certificarea activității de către un specialist, pentru încadrarea proiectelor și activităților ca fiind eligibile pentru facilitățile fiscale prevăzute de Codul fiscal. Prin Ordonanța de urgență nr. 8 din 2026, companiile pot beneficia de un credit fiscal de 10% la valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, ca alternativă la deducerile suplimentare. În cazul în care creditul fiscal este scăzut parțial din impozitul pe profit, diferența de credit fiscal se compensează sau se restituie în 4 ani. De altfel, cercetarea-dezvoltare este singurul domeniu pentru care se mai aplică facilități fiscale pentru angajați.

Cu privire la scutirea de impozit a profitului reinvestit, în 2020, a fost introdusă scutirea de impozit a profitului investit în susținerea învățământului profesional- dual, iar în 2023 scutirea de impozit a profitului investit în activele utilizate în activitatea de producție, procesare și activele reprezentând retehnologizare. Această ordonanță de urgență aduce modificări cu privire la tipul de amortizare pentru care pot opta companiile și utilizarea rezervei urmare a aplicării acestor facilități.

Alte noutăți cu privire la mijloacele fixe sunt creșterea valorii fiscale a mijlocului fix amortizabil de la 2.500 lei la 5.000 de lei și posibilitatea utilizării unei metode de amortizare superaccelerată pentru anumite categorii de mijloace fixe.

În ceea ce privește noi facilități fiscale, se vor elabora scheme de ajutor de stat, prin care investițiile cu impact semnificativ în economie sau în anumite domenii vor fi susținute prin diverse forme, inclusiv credite fiscale și deduceri suplimentare aferente cheltuielilor eligibile cu active corporale și necorporale, care diminuează baza impozabilă pentru calculul impozitului pe profit.

În elaborarea și alegerea facilităților fiscale, companiile și autoritățile iau în considerare și prevederile Pilonului 2 al Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică, cu privire la regulile GloBE, primul termen de declarare și plată al impozitului suplimentar fiind anul acesta. Începând cu 2026, OCDE a elaborat prevederi favorabile pentru facilități fiscale bazate pe investiții, în calculul impozitului suplimentar.

În afara stimulării investițiilor, prin acest act normativ, se dorește o simplificare a obligațiilor fiscale pentru companii (prin modificarea termenelor de declarare și plată), o îmbunătățire a condițiilor de încadrare ca plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor, o încurajare a conformării contribuabililor (prin bonificații), a dezvoltării pieței de capital (prin facilități acordate companiilor care se listează la bursă și persoanelor fizice - salariații și cei care desfășoară activități independente) și a utilizării tipurilor de pensii suplimentare celor publice (ex. pensia ocupațională, produsul paneuropean de pensii personale).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult
sound-bars icon