Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Gary Williams, CEO Pedersen & Partners, despre managerii români: „Odată cu anii, România a făcut o treabă foarte bună în a-și dezvolta leadership-ul de business”

Crizele globale din ultimii ani, precum pandemia de Covid și războiul din Ucraina, au dus inclusiv la o regândire a rolului pe care ar trebui să îl aibă liderii în interiorul companiilor. Ceea era suficient în urmă cu 10 ani pentru a fi considerat un manager performant a devenit astăzi prea puțin, într-o lume în care se schimbă atât felul de a munci, cât și raportarea la membrii echipei. Gary Williams este CEO-ul companiei de Executive Search Leadership Consulting si Board Services, Pedersen & Partners. Cu 54 de birouri în 50 de țări, între care și România, compania se focusează pe piețele emergente precum cele din Europa de Est și Asia. 


Aflat recent într-o vizită la București, Williams a vorbit într-o întâlnire cu presa despre cum au evoluat criteriile după care firmele mari își aleg astăzi executivii, despre noua motivație care îi face pe unii dintre aceștia să se alăture unei organizații, dar și despre spargerea „bulei executive”, a beneficiilor salariale imense pentru managerii de top.

De cetățenie americană, Williams locuiește în Thailanda și povestește că a întâlnit de-a lungul timpului mulți manageri români care lucrează în Asia. A remarcat că sunt „foarte adaptabili”, o trăsătură valoroasă pe piețele emergente. 

Dacă în urmă cu mai mulți ani, o multinațională prezentă în România era nevoită deseori să recruteze expați pentru pozițiile de importante, astăzi pe piața locală există oameni bine pregătiți pentru astfel de roluri, crede CEO-ul Pedersen & Partners. „Vă voi da ca exemple atât Thailanda, cât și România. Cu ani în urmă, trebuia să augmentezi talentul local cu talent internațional dacă voiai să te dezvolți - n.r. în aceste țări. Acest lucru nu mai este neapărat necesar acum pe piețele emergente mai mature, precum Thailanda și România. Liderii sunt aici. De fapt, odată cu anii, România a făcut o treabă foarte bună în a-și dezvolta leadership-ul de business. Știu foarte mulți români în Asia, de pildă, cărora li s-au încredințat roluri de leadership pentru a câștiga experiență și care se întorc cu această experiență internațională. Și să știți că acești români pe care i-am întâlnit în străinătate vor să se întoarcă în țară și să dea înapoi ceea ce au primit”, spune Gary Williams. 

Astăzi, nu mai este suficient să faci doar management

La nivel global, conceptul de leadership este în schimbare. „Înainte de cele mai recente crize - mai întâi COVID, apoi războiul din Ucraina, iar acum problemele economice existente la nivel global, liderii obișnuiau să fie manageri și se concentrau foarte mult pe direcționarea oamenilor, mai degrabă decât pe a conduce prin propriul exemplu. Profilurile de leadership s-au schimbat destul de mult, ca urmare a acestor crize. Pentru că un lider trebuie să fie mult mai agil, trebuie să poată pivota și în afara registrului de joc și trebuie să fie capabil să conducă prin puterea exemplului personal, să dezvolte strategii de coaching și mentorat, să-și împuternicească echipa să-și găsească propriul drum. Așa că astăzi e mult mai mult vorba de un stil de a conduce din față decât de un stil de a conduce de sus în jos”, este de părere Gary Williams.

Înainte companiile care recrutau pentru poziții de top se uitau mai mult la abilități tehnice și la capacitatea de a atinge indicatorii de performanță. Acum sunt atente la lucruri precum potrivirea cu cultura organizațională sau flerul antreprenorial. „Trebuie să existe o aliniere a viziunii candidatului despre ceea ce își dorește să facă cu viziunea companiei de a merge înainte. Potrivirea culturală este foarte importantă, deoarece, indiferent cât de bun este un candidat, dacă nu există potrivire culturală, nu există chimie, nu va funcționa. (...) Palmaresul și persistența liderului sunt foarte importante pentru că este nevoie de cinci ani pentru a trece printr-un ciclu de afaceri. Și dacă dacă cineva se mută la fiecare doi sau trei ani nu aș sugera că va fi liderul potrivit pentru un client. Pe vremuri, când era o cerere puternică pentru manageri și lideri, palmaresul nu era la fel de important ca acum. (...) Nu mă înțelegeți greșit, și acum abilitățile tehnice sunt foarte importante. Dar companiile mari caută lideri care vor să facă aibă un impact. Și poate părea surprinzător, pentru că sunt organizații mature, globale, dar vor acel fler antreprenorial”, spune Gary Williams. Iar pentru asta companiile nu ezistă să aducă în echipa managerială de top oameni tineri.

Rolul tehnologiei în executive search

Atunci când decid să se alăture unei companii, pachetul financiar este la fel de important ca întotdeauna. Însă pentru unii dintre executivii de top există și o nouă motivație - aceea de a se alătura unor organizații care să vizeze un impact social pozitiv. „Am plasat recent un CFO, care a spus că ar fi interesat să se alăture unei noi companii numai dacă ar fi într-adevăr orientată spre un scop bazat pe valori, bazat pe impact etc. Această agendă foarte importantă acum, mai ales în rândul celor din tânăra generație, care vor să se poată alătura unor companii care au și un scop”, crede expertul în executive search.

Acesta a vorbit și despre spargerea bulei beneficiilor uriașe de la nivelurile de top ale companiilor. Potrivit lui Gary Williams, „Datorită introducerii regulilor suplimentare de guvernanță, acest fenomen este mai bine controlat acum. Să îi răsplătești pe oameni pentru impactul pe care îl au la toate nivelurile, să nu ai acea diferență mare dintre nivelul de top și nivelul de imediat sub el”. 

„Deci nu credeți că există o bulă executivă?”, a fost întrebat CEO-ul Pedersen & Partners. „Cred că acea bulă s-a spart, cred că există mai multă guvernanță la nivelurile superioare, care să asigure evitarea unor situații pe care le-am avut în trecut”, a spus el.

Tehnologia a schimbat jocul și dezvoltarea inteligenței artificiale amenință să preia, cel puțin parțial locul într-o serie de industrii. Pe această listă nu se află însă industria de executive search, crede Gary Williams. „Inteligența artificială poate avea un rol important în a ajunge la profilurile potrivite mai repede și a evalua candidații mai rapid. Dar este nevoie de interacțiunea față în față, pentru că cel mai important lucru este potrivirea cultural. Stilul de comunicare, limbajul corpului”, subliniază el. Totodată, „clienții se așteaptă să fim un consilier de încredere, să împărtășim cu ei ce este bun și ce este rău despre un candidat, pe baza evaluării noastre, că arătăm care sunt decalajele și credem că acestea pot fi eliminate”, afirmă Gary Willliams.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Sunteti absolut sigur de ceea ce spuneti? Pai nu spun romanii nostri intrati de cativa ani pe piata muncii ca romanii sunt cei mai prosti sefi, ca sunt micro-manageri, ca pun obiective imposibil de realizat ca sa de bine la sefii straini, etc. etc.? Uitand ca sunt si ei romani si ca o sa ajunge si ei sefi la un moment dat...
    • Like 0


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult