Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Gary Williams, CEO Pedersen & Partners, despre managerii români: „Odată cu anii, România a făcut o treabă foarte bună în a-și dezvolta leadership-ul de business”

Crizele globale din ultimii ani, precum pandemia de Covid și războiul din Ucraina, au dus inclusiv la o regândire a rolului pe care ar trebui să îl aibă liderii în interiorul companiilor. Ceea era suficient în urmă cu 10 ani pentru a fi considerat un manager performant a devenit astăzi prea puțin, într-o lume în care se schimbă atât felul de a munci, cât și raportarea la membrii echipei. Gary Williams este CEO-ul companiei de Executive Search Leadership Consulting si Board Services, Pedersen & Partners. Cu 54 de birouri în 50 de țări, între care și România, compania se focusează pe piețele emergente precum cele din Europa de Est și Asia. 


Aflat recent într-o vizită la București, Williams a vorbit într-o întâlnire cu presa despre cum au evoluat criteriile după care firmele mari își aleg astăzi executivii, despre noua motivație care îi face pe unii dintre aceștia să se alăture unei organizații, dar și despre spargerea „bulei executive”, a beneficiilor salariale imense pentru managerii de top.

De cetățenie americană, Williams locuiește în Thailanda și povestește că a întâlnit de-a lungul timpului mulți manageri români care lucrează în Asia. A remarcat că sunt „foarte adaptabili”, o trăsătură valoroasă pe piețele emergente. 

Dacă în urmă cu mai mulți ani, o multinațională prezentă în România era nevoită deseori să recruteze expați pentru pozițiile de importante, astăzi pe piața locală există oameni bine pregătiți pentru astfel de roluri, crede CEO-ul Pedersen & Partners. „Vă voi da ca exemple atât Thailanda, cât și România. Cu ani în urmă, trebuia să augmentezi talentul local cu talent internațional dacă voiai să te dezvolți - n.r. în aceste țări. Acest lucru nu mai este neapărat necesar acum pe piețele emergente mai mature, precum Thailanda și România. Liderii sunt aici. De fapt, odată cu anii, România a făcut o treabă foarte bună în a-și dezvolta leadership-ul de business. Știu foarte mulți români în Asia, de pildă, cărora li s-au încredințat roluri de leadership pentru a câștiga experiență și care se întorc cu această experiență internațională. Și să știți că acești români pe care i-am întâlnit în străinătate vor să se întoarcă în țară și să dea înapoi ceea ce au primit”, spune Gary Williams. 

Astăzi, nu mai este suficient să faci doar management

La nivel global, conceptul de leadership este în schimbare. „Înainte de cele mai recente crize - mai întâi COVID, apoi războiul din Ucraina, iar acum problemele economice existente la nivel global, liderii obișnuiau să fie manageri și se concentrau foarte mult pe direcționarea oamenilor, mai degrabă decât pe a conduce prin propriul exemplu. Profilurile de leadership s-au schimbat destul de mult, ca urmare a acestor crize. Pentru că un lider trebuie să fie mult mai agil, trebuie să poată pivota și în afara registrului de joc și trebuie să fie capabil să conducă prin puterea exemplului personal, să dezvolte strategii de coaching și mentorat, să-și împuternicească echipa să-și găsească propriul drum. Așa că astăzi e mult mai mult vorba de un stil de a conduce din față decât de un stil de a conduce de sus în jos”, este de părere Gary Williams.

Înainte companiile care recrutau pentru poziții de top se uitau mai mult la abilități tehnice și la capacitatea de a atinge indicatorii de performanță. Acum sunt atente la lucruri precum potrivirea cu cultura organizațională sau flerul antreprenorial. „Trebuie să existe o aliniere a viziunii candidatului despre ceea ce își dorește să facă cu viziunea companiei de a merge înainte. Potrivirea culturală este foarte importantă, deoarece, indiferent cât de bun este un candidat, dacă nu există potrivire culturală, nu există chimie, nu va funcționa. (...) Palmaresul și persistența liderului sunt foarte importante pentru că este nevoie de cinci ani pentru a trece printr-un ciclu de afaceri. Și dacă dacă cineva se mută la fiecare doi sau trei ani nu aș sugera că va fi liderul potrivit pentru un client. Pe vremuri, când era o cerere puternică pentru manageri și lideri, palmaresul nu era la fel de important ca acum. (...) Nu mă înțelegeți greșit, și acum abilitățile tehnice sunt foarte importante. Dar companiile mari caută lideri care vor să facă aibă un impact. Și poate părea surprinzător, pentru că sunt organizații mature, globale, dar vor acel fler antreprenorial”, spune Gary Williams. Iar pentru asta companiile nu ezistă să aducă în echipa managerială de top oameni tineri.

Rolul tehnologiei în executive search

Atunci când decid să se alăture unei companii, pachetul financiar este la fel de important ca întotdeauna. Însă pentru unii dintre executivii de top există și o nouă motivație - aceea de a se alătura unor organizații care să vizeze un impact social pozitiv. „Am plasat recent un CFO, care a spus că ar fi interesat să se alăture unei noi companii numai dacă ar fi într-adevăr orientată spre un scop bazat pe valori, bazat pe impact etc. Această agendă foarte importantă acum, mai ales în rândul celor din tânăra generație, care vor să se poată alătura unor companii care au și un scop”, crede expertul în executive search.

Acesta a vorbit și despre spargerea bulei beneficiilor uriașe de la nivelurile de top ale companiilor. Potrivit lui Gary Williams, „Datorită introducerii regulilor suplimentare de guvernanță, acest fenomen este mai bine controlat acum. Să îi răsplătești pe oameni pentru impactul pe care îl au la toate nivelurile, să nu ai acea diferență mare dintre nivelul de top și nivelul de imediat sub el”. 

„Deci nu credeți că există o bulă executivă?”, a fost întrebat CEO-ul Pedersen & Partners. „Cred că acea bulă s-a spart, cred că există mai multă guvernanță la nivelurile superioare, care să asigure evitarea unor situații pe care le-am avut în trecut”, a spus el.

Tehnologia a schimbat jocul și dezvoltarea inteligenței artificiale amenință să preia, cel puțin parțial locul într-o serie de industrii. Pe această listă nu se află însă industria de executive search, crede Gary Williams. „Inteligența artificială poate avea un rol important în a ajunge la profilurile potrivite mai repede și a evalua candidații mai rapid. Dar este nevoie de interacțiunea față în față, pentru că cel mai important lucru este potrivirea cultural. Stilul de comunicare, limbajul corpului”, subliniază el. Totodată, „clienții se așteaptă să fim un consilier de încredere, să împărtășim cu ei ce este bun și ce este rău despre un candidat, pe baza evaluării noastre, că arătăm care sunt decalajele și credem că acestea pot fi eliminate”, afirmă Gary Willliams.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Sunteti absolut sigur de ceea ce spuneti? Pai nu spun romanii nostri intrati de cativa ani pe piata muncii ca romanii sunt cei mai prosti sefi, ca sunt micro-manageri, ca pun obiective imposibil de realizat ca sa de bine la sefii straini, etc. etc.? Uitand ca sunt si ei romani si ca o sa ajunge si ei sefi la un moment dat...
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult