Peste 8,4 milioane de români și-ar putea vedea în pericol banii strânși la Pilonul II de pensii. Ce „fantomă” pregătește statul?

sursa foto: Inquam Photos

În țara noastră funcționează extraordinar de bine două sau trei instituții. Prima instituție este serviciul de emitere pașapoarte, a doua este definită de cota unică de impozitare, iar a treia este reprezentată de sistemul de pensii administrat privat, Pilonul II (contribuții obligatorii) și Pilonul III (contribuții facultative).

Sistemul de pensii administrat privat Pilonul II a fost inventat în Chile - America de Sud, la finalul anilor ‘70 și a început să funcționeze din noiembrie 1980. Este creația economistului José Piñera, care a colaborat la arhitectura sistemului cu câțiva economiști chilieni care absolviseră studii economice la Universitatea din Chicago – SUA. Școala de economie de la Chicago este o școală de gândire neoclasică asociată cu facultatea Universității din Chicago, renumită pentru promovarea principiilor pieței libere.

José Piñera a declarat că ideea de a privatiza administrarea acumulării de fonduri pentru viitoarea pensie s-a conturat după ce a citit cartea „Capitalism și libertate”, scrisă de Milton Friedman, cel mai cunoscut lider al școlii de economie de la Chicago.

Este interesant de observat similitudinea dintre inventarea capitalismului în 1602, la Amsterdam — când Dirk van Oss a divizat Compania Olandeză a Indiilor de Est în acțiuni — și proiectarea sistemului modern de pensii, în urmă cu 50 de ani, prin viziunea unui economist, care a creat conturile individuale de pensie și firmele private de administrare a acestora.

În România, după aproximativ un an de pregătiri, Pilonul II de pensii s-a născut practic în ziua de 20 mai 2008, în timpul administrației Traian Băsescu, când CNPP (Casa Națională de Pensii Publice) a virat primele contribuții, în valoare de 88,2 milioane lei pentru 4,1 milioane de participanți. În decembrie 2025, numărul de participanți a ajuns la cifra de 8,4 milioane, iar activele nete în administrare depășesc pragul de 201 miliarde de lei.

Interesant cum s-a construit cu migală un „arc electric” peste timp: de la 20 mai 1990 — borna catod (ruinarea speranțelor), când s-au votat stagnarea, opțiunea pro URSS și trecutul cenușiu, până la 20 mai 2008 — borna anod (câștigarea speranțelor), când s-a mai adăugat un etaj important la construcția capitalismului în România, stat membru NATO și al Uniunii Europene.

În cazul salariaților, conturile personale sunt alimentate lunar cu o sumă ce reprezintă un procent de 4,75% din salariul brut. Acest procent este parte integrantă din taxa de Asigurări Sociale (CAS) - 25% din salariul brut, care se reține automat la sursă, taxă destinată bugetului de pensii. La un salariu brut de 10.000 lei (net de 5.850 lei) suma virată în luna respectivă în contul individual este de numai 475 de lei.

Când a fost lansat sistemul, în mai 2008, contribuția din salariul brut a fost stabilită la valoarea de 2%. Aceasta urma să crească lent timp de 8 ani, în trepte de 0,5 pp (puncte procentuale), până la valoarea de 6%. Desigur, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece România nu este un stat care își respectă angajamentele față de cetățenii obișnuiți. Prin urmare, și sumele acumulate în conturile individuale de pensie Pilon II sunt mult mai mici decât cele care ar fi trebuit virate dacă s-ar fi respectat scadențarul înscris în Legea nr. 411/2004.

Așa cum salariatul/cetățeanul este proprietar al salariului brut, aceste sume acumulate în contul individual de pensie, ce provin din contribuția obligatorie la Pilonul II, sunt în proprietatea fiecărui participant. Nici statul, nici Guvernul, nici MF (Ministerul de Finanțe), nici administratorul fondului de pensii private nu sunt proprietari ai acestor fonduri.

Contribuțiile acumulate în contul personal din Pilonul II sunt investite prudent, diversificat și constant de către administratorul fondului de pensii private, în diferite instrumente financiare strict reglementate cum ar fi: depozite bancare, titluri de stat, acțiuni listate pe burse, diverse tipuri de obligațiuni etc.

Activele de peste 201 miliarde de lei ale fondurilor de pensii private din Pilonul II sunt plasate în proporție de 65% în titluri de stat emise de MF, iar aproximativ 25% în acțiuni listate la Bursa de Valori București, în companii cu capital majoritar de stat sau companii private.

Creșterea economică după ianuarie 2007, când am fost primiți în UE, se datorează inclusiv fondurilor europene, dar locomotiva reală ce a propulsat economic România a fost implementarea cotei unice de impozitare de 16% în anul 2005, atât pentru veniturile salariale, cât și pe profitul companiilor.

În ianuarie 2026, dl. Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale, ne prezintă viziunea domniei sale privind expansiunea companiilor de stat sau private în afara granițelor țării, într-o opinie publicată în ZF:

„Companii mai puternice, private și publice

Avem nevoie de mai multe companii românești care să investească în afara țării. Cele private au nevoie de finanțare și de încurajare. Cu o diplomație întărită și cu mai multe resurse, companiile noastre vor ști că are cine să le apere dacă dau de jurisdicții complicate. Merită o discuție dacă un fond suveran sau o mică parte din banii economisiți în Pilonul 2 pot sprijini această expansiune regională a companiilor noastre. Este o discuție care se mai poartă în anumite locuri, dar pe care o voi sugera Guvernului și Autorității de Supraveghere Financiară”.

Ideea de creare și operare a unui FSDI (Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții) este veche, datează de prin anul 2013 sau 2014 și a fost inclusă oficial în programul de guvernare al PSD pentru perioada 2017-2020. Ideea în sine este de analizat, dar ar trebui clarificat perimetrul acestei inițiative, în ce scop este creat acest fond, cine este proprietarul, cine sunt beneficiarii etc.

Nu îmi este clar cum anume, prin ce mecanism juridic constituțional, fondurile cetățenilor acumulate în conturile personale de la Pilonul II de pensii, pe care sunt proprietari, fonduri administrate de companii private, pot fi transferate drept capital pentru edificarea acestui FSDI sau o altă structură financiară administrată de stat, care să încurajeze expansiunea regională a companiilor românești, inclusiv cele publice.

Îngrijorările privind funcționarea defectuoasă, eventual frauduloasă a FSDI sunt temeinice, având în vedere slaba capacitate administrativă a oricărui Guvern, combinată cu inevitabilele numiri politice în rândul directorilor. De exemplu, din proiectul PNRR, până în prezent, țara noastră a pierdut 6,8 miliarde de euro. În data de 31 august 2026 proiectul PNRR se închide, orice sumă neutilizată din cele 10 miliarde euro încă accesibile va fi pierdută.

Înființarea acestui fond suveran de către Administrația Prezidențială sau Guvernul Bolojan ar trebui realizată prin utilizarea capitalului de stat, nu a fondurilor private.

Însuși dl. Burnete, în aceeași opinie, declară: „Concret, înseamnă să continuăm și noi să listăm minoritar companiile noastre, să le încurajăm să crească și să se consolideze și să recrutăm cei mai buni manageri”.

O soluție fezabilă, rapidă și simplă pentru a asigura resursele de capital necesare fondului suveran de stat este vânzarea unor participații minoritare (10-30%) din companiile unde statul deține acțiuni sau din regiile autonome care pot fi transformate rapid în societăți comerciale, cum ar fi:

• Romgaz;
• Hidroelectrica;
• Transgaz;
• Nuclearelectrica;
• Transelectrica;
• RA-APPS – care poate fi transformată în societate comercială și listată în etape pe Bursa de Valori București (BVB);
• Romsilva – care poate fi, de asemenea, transformată în societate pe acțiuni, cu listarea a 20% din companie.

Noii acționari minoritari ai Romsilva vor fi mult mai riguroși în protejarea fondului forestier, unde tăierile ilegale sunt o constantă, indiferent de sezon. Este foarte probabil ca investitorii privați să implementeze sisteme avansate de monitorizare a pădurilor publice, prin utilizarea dronelor industriale. Acestea, având o autonomie considerabilă și fiind dotate cu senzori sofisticați, camere cu infraroșu și radare, pot patrula mii de kilometri pătrați zilnic pentru a detecta în timp util orice activitate ilicită.

În calitatea sa de consilier prezidențial, dl Radu Burnete gestionează inclusiv teme de ordin social. În acest context, doresc să îi supun atenției o chestiune care afectează peste 8,4 milioane de cetățeni participanți la Pilonul II de pensii administrat privat.

În februarie 2026, contribuția individuală stagnează la pragul de 4,75% din salariul brut. În consecință, sumele nominale creditate în conturile participanților rămân reduse. Deși calendarul propus în toamna anului 2025 prevedea o creștere etapizată (la 5,25% în 2026 și la 6% în 2027), proiectul nu a primit încă votul decizional al Camerei Deputaților pentru a fi trimis spre promulgare. Această întârziere menține contribuția la un nivel insuficient pentru a asigura componenta de pensie privată sustenabilă.

Având în vedere integritatea, bunele intenții, onestitatea, diplomația și profesionalismul domniei sale, consider că dl Burnete ar putea pleda, la nivelul Guvernului, al coaliției și al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), pentru o decizie curajoasă: creșterea directă a contribuției la 6% sau 8% începând cu 1 ianuarie 2027.

O astfel de măsură ar permite cetățenilor să acumuleze capital real în conturile individuale, oferind în același timp administratorilor de fonduri resurse sporite pentru investiții, consolidând astfel un cerc virtuos în economia națională.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp