Cultura în care am fost educați noi pe aici, prin spațiul carpato-danubiano-pontic, nu este o cultură unitară. Trăind în România, noi am fost expuși, de fapt, la două culturi majore, dar distincte, ba chiar concurente și uneori antagonice. Prima se numește românism, iar pe a doua îmi place să o numesc româneală. (Foto: Inquam Photos)

Orice constănțean simte că ceva s-a schimbat grav pe străzile din oraș și pe cele din județ în ultima vreme. A apărut o categorie de șoferi care „pe vremea mea” nu exista.

În zona Bănești am observat în față, pe aceeaşi bandă, o maşină închisă la culoare care la prima vedere părea că este condusă de un șofer „jucăuș”. (Foto: Alex Nicodim/ Inquam Photos)

Mașina din spate începe să mă claxoneze frenetic. Înaintează, astfel încât nu mai pot face manevre de repoziționare. Șoferul se dă jos și vine furtunos în drept cu geamul meu. Deschid geamul să văd ce vrea. Începe prin a zice „Ce faci băi?”. Îl scutesc de a mai vorbi și îl întreb direct: „Zi drept, voiai să mă faci prost!” (Foto: Getty Images)

Mă simt ca într-o bătălie în care eu mă lupt de pe un cal, iar restul participanţilor din tancurile lor. Este un joc al puterii. Nu avem infrastructura adecvată astfel că, în cea mai mare parte a oraşului (Braşov) trebuie să împărţim carosabilul. (Foto: Getty Images)

O să-mi spuneți că asta e poliția. Cea de pe vremea bancului cu 10% foarte inteligenți și 90% foarte puternici. (Sursa foto: Promotor)

Mă sună, într-o dimineață, de la recepție, să-mi dea vestea cea neașteptată:... (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

Mă uitam la imaginile cu polițiștii care dădeau târcoale mașinii înmatriculate în Suedia cu deja celebrul mesaj venit parcă de sub mustața lui Bejan. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

În calitate de șofer, mă deranjează când văd echipaje de poliție dotate cu aparat radar, dosite cumva cu doar 50 de metri înainte de ieșirea din localitate. (Foto: Bogdan Dănescu/ Inquam Photos)