Lipsa de mișcare și sport în România nu face parte din vreun plan diabolic de a ne transforma în bolnavi și sedentari, ci e pur și simplu un exemplu de prostie crasă și nepăsare a clasei politice.
Decizia de a interzice închiderea Bulevardului Kiseleff, mascată de lucrările edilitare pe care orice primărie civilizată le poate face noaptea, este doar un semnal că administrația Firea nu va avea o strategie diferită în ce privește încurajarea sportului și actelor culturale urbane în capitala care a devenit o parcare imensă. Sportul practicat acolo din inițiativa veche de mai bine de șase ani a organizatorului Via Sport - de la ping-pong la baschet și volei sau datul cu banalele role - va primi locurile pe care le merită, proporțional cu numărul celor care se mișcă cel puțin o dată pe săptămână.
Avem, în sfârșit, un discurs coerent și pe față, iar aceasta este meritul Gabrielei Vrânceanu Firea. Cum să închidă o minoritate care practică mișcarea ditamai bulevardul în week-end, în țara în care se face sport o oră de luni până vineri la școală, în capitala cea mai poluată din Europa, în micul Paris în care există mai multe mașini la mia de locuitori decât în marele Paris? Cei care vor să alerge sau să faca un baschet vor fi, probabil, izolați acolo unde au cu adevărat dreptul ca minoritate, pe maidane neamenajate și străzi obscure, cât mai departe de centru.
Mutarea noului primar este coerentă și în logica modului în care tratează politicienii ideea de mișcare la nivel național. Ultimele date ale Institutului Național de Statistică sunt o radiografie pe acest domeniu poiectează imaginea generațiilor viitoare, dacă nu se iau măsuri urgente.
Aproape jumătate dintre românii care au peste 18 ani sunt considerați supraponderali după criteriile de evaluare ale greutății (peste 46%), iar unul din zece face parte din categoria obezi. Date îngrijorătoare, dar care au și o explicație, dacă citim cifrele INS mai departe- doar 9,2% fac sport cel puțin o dată pe săptămână.
Jumătate dintre români nu merg la medic, 19,6% din populația de peste 15 ani fumează în fiecare zi și 18,7% consumă băuturi alcoolice cel puțin o dată pe săptămână.
Aceleași date ale INS, valabile pentru finalul lui 2015, spun că una din patru persoane are cel puțin o boală cronică și că cele mia întâlnite afecțiuni sunt hipertensiunea arterială, probleme ale zonei lombare și cervicale și diabetul zaharat. Orice medic poate evalua din ochi, fără să se documenteze prea mult și să concluzioneze că aceste boli sunt în primul rând cauzate de lipsa mișcării și alimentația proastă. Viitorul sună chiar mai prost de atât- zece la sută din copiii români suferă de obezitate, dar această tendință este în creștere și la nivel mondial, spune OMS.
Un proiect pentru creșterea orelor de educație fizică în școli zace în Parlament de peste un an, find blocat chiar la comisia de educație. Adrian Merka, iniţiatorul proiectului, spune că în România este obligatorie o singură oră pe săptămână, în timp ce în unele state, acestea au fost impuse aproape zilnic în programă.
Iată și un infografic interesant- realizat de predapublishing.com și citat de Cosmin Cengher - românii se află pe ultimele locuri în ce privește orele de mișcare pe care le practică săptămânal. Cifrele prezentate aici sunt mai optimiste, aproape duble față de cele ale INS. 19% dintre români declară că se mișcă cel puțin o dată la șapte zile. Tendința pare să fie în legătură directă și cu gradul de școlarizare și nivelul de trai- Danemarca, Olanda și Letonia sunt în top.
Creșterea orelor de sport în programa școlară este o urgență, spunea președintele Klaus Iohannis la discursul de dinaintea plecării delegației române la Jocurile Olimpice de la Rio. Rămâne de văzut ce înseamnă urgent pentru administrația prezidențială.
Semnalul care vine de la Cotroceni și Palatul Victoria ar trebui să fie mult mai apăsat și în favoarea cetățenilor care au astfel de preocupări. Cum ar fi fost ca în week-end-ul 16-17 iulie 2016 (ultimul în care a fost închis Bulevardul Kiseleff) să-i fi văzut pe președintele Iohannis jucând tennis pe stradă cu copiii sau pe premierul Cioloș aruncând mingea la coșurile de baschet improvizate împreună cu elevii de liceu?
În ce privește protestele față de măsurile noului primar al Bucureștiului, generația Facebook a umplut internetul de comentarii și fotografii. Însă rareori iese la suprafață atât de evident necesitatea prezenței la vot chiar și la alegerile locale. Gabriela Vrânceanu Firea și Robert Negoiță de la sectorul 3 (care betonează spațiile verzi din parcuri și probabil că va pleca de la primărie fugărit cu furci și topoare de locuitorii care vor verde) demonstrează cum, în doar câteva săptămâni, cel care ajunge la primărie influențează direct mediul în care trăiesc alegătorii.
Multe din persoanele care țipă astăzi pe rețelele de socializare că li se fură dreptul de a face sport ca în orașele civilizate nu au fost la vot în iunie 2016, cel puțin asta reiese din cifrele IRES la exit-poll-uri.
Doar 33,3 % dintre cetățenii cu drept de vot din București au fost la urne. Aceleași statistici citate de Digi24 spun că Gabriela Vrânceanu Firea a fost votată de alegătorii în vârstă de peste 60 de ani, în proporție de 49%. Candidata PSD a avut cele mai puține voturi în rândul tinerilor de 18-29 de ani – 8%. Și doar 25% dintre cei cu vârste între 30 și 49 de ani i-au dat votul.
Bucureștiul mai are artere centrale care pot fi închise în week-end pentru activități sportive, cum ar fi bulevardele Decebal și Unirii, de la stația de metrou Muncii și până aproape de Piața Constituției. Noua administrație de la București ar putea să arate deschidere față de cei care vor mai puține noxe și mai mult aer curat cu o dezbatere publică la finalul căreia să fie identificate astfel de locuri.
Un audit al Curții de Conturi arată că București este capitala cu cei mai puțini metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, de 6-7 ori sub suprafețele de la Viena. În 2014, indicii de poluare ai Capitalei depășeau de peste 5 ori normele admise la nivel european. Noxele pe care autoturismele le elimină reprezintă 70 la sută din poluarea aerului din București. Poluarea este factorul de risc major, al doilea după fumat, pentru bolile respiratorii și cancerul pulmonar.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
- cati dintre noi nu au boscorodit duminica pentru ca drumul pana acasa venind de pe DN1 se lungeste neasteptat si neplacut cu cel putin 15 - 20 minute?
- intradevar este util spatiul ala si folosit eficient? recunosc ca nu am fost vreodata.
- astept ziua (pe care slabe sperante sa o prind) sa merg cu bicicleta lla serviciu in siguranta prin Bucuresti, nu sa fac slalom printre masini
- vrem nu vrem, din pacate masina ramane singura modalitate de transport rezonabila in capitala
Pe scurt daca mai multa lume se bucura de spatiul Kiseleff duminica decat cei care sunt incurcati de lipsa circulatiei, atunci intradevar doamna Firea a gresit.
Deja imi vine sa plang cand ma gandesc la saracii obezi ce vor fi nevoiti sa zaca pe la Mc Donald's si terase, indopati cu burgeri si shaorma, inecati in valuri de Coca-Cola si bere de seara pana dimineata, fara vreo sansa de scapare... :)))
In rest, e musai sa inteleaga fiecare roman ca sanatatea vine de la creier si ca noi singuri putem sa ne analizam greselile si sa ne imbunatatim viata, pas cu pas. Cat timp omul gaseste bani si timp de tigari si de beutura si masina, se gaseste timp si bani si pentru mancare si miscare de calitate. Si mai ales obezitatea se leaga nu doar de calitate ci si de prea mult: prea multa bere, prea multe sucuri, prea multa paine, prea multi cartofi, prea multa mancare gatita, iar schimbarile mici si pe ici, si pe colo fac marea diferenta.
Cum putem face curatenie in politica
http://stiri-ultima-ora.ro/cum-putem-fa … n-politica
Nu am fost vreodata pe Kiselef duminca sa vad cata lume este, tot cu masina am boscorodit, insa daca aveti dreptate cu 20 de persoane, intradevar este nedrept articolul iar Firea (!) a facut bine.
Imi vine in minte versurile : „ce-ai cu noi ba , pentru ce sa dam cu var” . Atat a inteles taranul .
Cine nu i-a lasat pe bucuresteni sa iasa la vot? De ce au fost doar 33%? si aia peste 60 de ani? Erau cumva ocupati sa faca sport cei care n-au fost la vot? Intrebati-va asta si cand veti avea raspunsurile, puneti mana pe tastatura si faceti "gazetarie"!