Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Trei întrebări pentru Putin. Și un semnal de alarmă: Ambasada Rusiei la Chișinău a considerat că drepturile rușilor din Republica Moldova sunt încălcate și i-a invitat pe etnicii ruși să depună plângeri

V Putin

Foto Ukrinform / Shutterstock Editorial / Profimedia

Dacă până nu demult conceptul lui Vladimir Putin de a crea „russkiy mir” părea să fie unul ambițios, acum mai mult ca niciodată observăm că este unul delirant, iar Rusia nu va putea deveni niciodată „al treilea Imperiu Roman”. Considerând războiul dus de Federația Rusă în Ucraina o acțiune criminală și un război chiar fratricid, cred că este primordial să îi adresăm președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, trei întrebări care ar putea contura diferența dintre cele două popoare, ucraineni și ruși, care la prima vedere, pentru unii, ar părea că sunt popoare identice.

De ce în „oblast-urile” ucrainene vorbitoare de limbă rusă, populația nu iese în stradă pentru a susține armata rusă?

Pentru a cunoaște mai bine mentalitatea rusească, trebuie să înțelegem că „russkiy mir” este o cvasi-ideologie rusă care vizează extinderea influenței rusești în străinătate și unirea statelor considerate de Kremlin drept state rusești, pe baza religiei ortodoxe, limbii ruse și memoriei istorice comune.

Contrar opiniei establishment-ului rusesc, potrivit căreia Ucraina este pe jumătate vorbitoare de limbă rusă cu o populație foarte mare de ruși care abia așteaptă să se unească cu țara mamă - Federația Rusă, vedem contrariul. Adică majoritatea populației orașelor Harikov, Herson, Mariupol, Melitopol, Odessa, Nicolaev, Zaporojia, Dnipropetrovsk ies în stradă formând un scut viu, pentru ca tancurile rusești să nu poată avansa și să ocupe orașele ucrainene. Civilii nu le urează bun-venit rușilor, așa cum s-ar fi așteptat Vladimir Putin, ci în loc de flori ocupanții ruși sunt întâmpinați cu huiduieli și cu îndemnul „Pleacă acasă!”.

Cu alte cuvinte, chiar și rușii din aceste orașe sunt împotriva agresiunii rusești și consideră Ucraina un stat aparte, un stat în care libertatea de exprimare este respectată, un stat care odată cu izbucnirea războiului a devenit cu adevărat unul unitar și care nu lasă deloc impresia dezbinării din societate. Ba din contră, un popor este unul unit atunci când identifică un dușman comun, iar acum avem cu siguranță o Ucraina profund rusofobă, o Ucraina care, fără nicio urmă de îndoială, va supraviețui independent în fața Rusiei agresoare.

De asemenea, important de punctat aici este și faptul că Vladimir Putin nu s-a așteptat ca puterea de la Kiev să fie atât de rezistentă, ca etnicii ruși din Ucraina să lupte împotriva armatei ruse și chiar să se considere ucraineni care își apără propria țară de ocupația rusească. Pentru că această încercare de ocupare a Ucrainei vine la pachet cu cenzură, nerespectarea drepturilor cetățenești, dar cel mai grav libertatea de exprimare practic ar fi eradicată, iar etnicii ruși din Ucraina nu își doresc această chestiune.

De ce majoritatea țărilor lumii nu susțin războiul Federației Ruse în Ucraina?

Am observat cu toții rezoluția Organizației Națiunilor Unite referitoare la războiul din Ucraina provocat de Federația Rusă și îndemnul de retragere a armatei ruse din Ucraina. Împotriva acestei rezoluții aproape unanime, fără precedent, au votat împotrivă doar Federația Rusă, Belarus, Siria, Coreea de Nord și Eritreea. Nici măcar țările care se considerau în bune relații cu Federația Rusă, cum ar fi China, India sau Serbia și desigur nici țări membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă cum ar fi Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan sau Tajikistan nu au votat împotrivă. O chestiune este certă, Federația Rusă este mai izolată ca niciodată, iar războiul - pe bună dreptate este considerat de majoritatea țărilor lumii drept o crimă, unde Vladimir Putin practic nu are deloc parte de susținere, este pe cont propriu. De cealaltă parte, Ucraina, cu toate că nu este nici membră NATO sau UE, are susținerea deplină și este sprijinită financiar și cu armament de către o bună parte a lumii occidentale, unde fake-urile pe care le răspândesc rușii la adresa ucrainenilor nu sunt deloc înghițite.

Acum să ne întrebăm, dacă am avea nazism în Ucraina, dacă s-ar dezvolta arme biologice și chimice în Ucraina și alte dezinformări diseminate pe larg în presa rusă, oare comunitatea internațională nu ar ieși cu o poziție în acest sens? Aceste acuzații ale Federației Ruse nu au nici măcar un gram de adevăr și se folosește tactica dezinformării prin inventarea unei minciuni atât de mari, încât populația generală să fie spălată pe creier, să fie revoltată și să nu pună la îndoială o minciună de asemenea proporții. Pentru că dacă aceste fake-uri sunt propagate întruna, ele intră în subconștientul cetățeanului rus de rând, până devin o normalitate.

De ce Federația Rusă nu și-a înaintat pretențiile față de Ucraina în cadrul ONU?

În ipoteza în care drepturile rușilor din Ucraina au fost încălcate, trebuie șă ne întrebăm oare de ce Federația Rusă nu a apelat la organele internaționale și nu au prezentat dovezi în sensul în care rușii sunt discriminați.

Această chestiune este pur și simplu departe de realitate. Etnicii ruși au avut în Ucraina practic aceleași condiții cu etnicii ucraineni, au putut ocupa funcții de conducere (vezi majoritatea foștilor președinți ucraineni), au putut ocupa funcții de conducere în orașele a căror populație este formată într-un număr semnificativ de etnici ruși. Adică nu putem spune că drepturile etnicilor ruși au fost încălcate, așa cum tot afirmă propaganda de la Kremlin.

Amintesc aici că, în contextul narativelor utilizate de Rusia pentru a-și explica invazia în Ucraina, în această săptămână, Ambasada Federației Ruse de la Chișinău a considerat că drepturile rușilor din Republica Moldova sunt încălcate și i-a invitat pe etnicii ruși să depună plângeri către ambasadă, chestiune alarmantă, care poate fi percepută chiar ca o amenințare și ar părea o pregătire a terenului în eventualitatea avansării dinspre Odessa a armatei ruse.

Mereu când a venit vorba de regimuri criminale, am văzut că de exemplu Statele Unite au înaintat la ONU rezoluții de condamnare a acestor regimuri. De exemplu, regimul Saddam Hussein a fost ținta a nu mai puțin de 16 rezoluții pentru a condamna Iraqul. Propaganda rusească ne spune că avem un regim nazist la Kiev, atunci de ce nu a înaintat o astfel de rezoluție pentru a condamna acest regim „odios”. Oare pentru că nu există dovezi în acest sens? Oare pentru că este o pură ficțiune și o tactică murdară de linșaj? De aceea putem afirma cu toată certitudinea că Federația Rusă nu a avut niciun motiv legitim pentru a ataca Ucraina.

Cum își dorește regimul Putin procesul de eliberare și denazificare, atunci când avem un președinte evreu? Rușii bombardează fără discernământ fiecare țință din Ucraina. Pare mai mult un genocid al poporului ucrainean, o crimă de război, decât o acțiune de eliberare a țării.

De cealaltă parte, Ucraina a cerut în cadrul ONU nu mai puțin de 10 ori să îi fie respectată integritatea teritorială. Practic s-a încercat o evitare a acestui război pe canale diplomatice, însă dacă interlocutorul nu este unul care este dispus să negocieze și să asculte, ne-am pomenit într-o astfel de conjunctură în care Federația Rusă nu mai poate fi oprită în mod diplomatic.

Cu toate că puteri occidentale ca Germania au încercat să „țină dușmanul mai aproape” pentru a avea un dialog și a-l putea opri din acțiuni nesăbuite, observăm că, de fapt, este nevoie de o izolare completă a Federației Ruse și de o deconectare de la toate forumurile internaționale.

În altă ordine de idei, războiul care ține de mai bine de trei săptămâni nu are la bază niciun gram de legitimitate, ci doar o ambiție imperială a unui individ care se află de mai bine de 22 de ani la cârma Federației Ruse. Totuși, istoria ne-a arătat că liderii dictatori au sfârșit de fiecare dată într-un mod tragic, iar în cazul Rusiei, liderii ruși au fost detronați doar printr-o revoluție, o revoluție care ar putea izbucni mai devreme decât ne-am putea aștepta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Russkiy mir" este un surogat la "The American Dream". Dincolo de faptul că este un plagiat, este şi conceput de o manieră provincială. Este un nou tip de nechezol.
    • Like 6
    • @ Andrei Oroban
      check icon
      Dumneata îmi pare că nu știi nici ce-i "american dream", nici *ruskii mir". Nu poate exista niciun fel de paralelă între aceste două concepte:
      American dream (ignorați tîmpeniile alea despre egalitate de șanse etc de pe Wikipedia) este despre bunăstarea cetățeanului (precum că, să aibă o slujbă din care să-și permită mai apoi să aibă și o mașină, și o casă cu toate cele de trebuință în ea). Chestii domestice.
      2. Ruskii mir înseamnă sferă de influență. Adică țările din această sferă să fie doar cu numele independente, în fapt ele fiind nevoite să aibă acceptul Moscovei în toate cele ce vor să le întreprindă: alegeri interne, alianțe politice, alianțe militare, exporturi, importuri etc. Adică țări vasale.
      Vedeți acum bine cum "american dream" e mai mult despre pace în timp ce "ruskii mir" e de fapt despre opresiune și război
      • Like 4
  • Exista o vorba veche și cu mult adevăr in ea: “fiecăruia ii sta bine la casa lui”. Recomand rușilor din Basarabia dar și din alte tari in care i-au trimis/implantat țarii, Stalin, și toți liderii lor de-a lungul istoriei, dacă nu se simt bine in aceste tari, sa plece la ei acasă, in Rusia.
    Daca nu vor sa plece in măreață Rusie (care are capotul cam rupt) sa respecte legile locului.
    • Like 10
    • @ Florin Miron
      Dificil de implementat asta pentru ca mama rusia a adus din anii '45 populatiile rusofone si mutat localnicii in Siberia, acestia au avut varii avantaje marunte in toata perioada asta si ramas aici de cateva generatii stramutati si dezradacinati. La a 3a generatie acolo ei nu mai cunosc alta casa. La fel cum a mutat comunismul in Romania ardeleni in Baragan si la Braila, moldoveni la Resita sau Brasov din anii 1960 si oameni din albaiulia la Dorohoi- daca generatia mutata mai avea parinti si prieteni si legaturile copilariei, dupa 20 de ani totul s-a rupt si mi se pare deplasat sa le cerem copiilor.
      Da, nu e corect sa fie persecutati rusii locali. Da' dupa zeci de ani de inferioritate inversa, oamenii isi varsa naduful pe cel de langa. Dupa 8 ani de stare de razboi ( de cand au invadat crimea, an de an in Dombas au murit sute de oameni..., iar in Basarabia au deja si mai multi ani de tensiune si conflicte pt Transnistria) asa ca inteleg ca nu mai au tarie de a ramane obiectivi si lucizi si nici empatie pt cel de langa. Si in alte tari ex sovietice e la fel...
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      Delia MC Delia MC check icon
      Nedreptățile istoriei. Dar acei ruși care s-au dus in acele teritorii pentru a contribui activ la rusificarea forțată nu cred că au fost obligați. Cu forța s-au dus cei pedepsiți, deportați sau spre gulag. Însă dacă te duci de la tine putere unde nu-ți fierbe oala pentru niște minuscule avantaje, e posibil ca peste 1-2 generații să fie probleme. Părinții seamănă, copiii și nepoții culeg, de când lumea. Numai cei îmbătați de ideologia socialistă mai puteau crede altceva.
      Pe de altă parte n-am prea auzit de persecuții decât după ce rușii și-au băgat nasul și au semănat sămânță de scandal. Mai des aud că oamenii trăiesc în bună pace dar acum se tem.
      Cineva însă tot i-a înarmat pe separatiștii (pro-)ruși, armele alea n-au picat din cer. De unde, știm cu toții. Iar acum știm și de ce.
      • Like 1
    • @ Delia MC
      i-ati timp si vorbeste si cu ei, am avut supriza sa aflu ca sunt familii de rusi mutati cu forta, unii la munca fortata alternativa la puscarie, altii prin desproprietariri si cativa cu repartitii de munca (cel putin in militie, armata, functionari, angajati in inteprinderi sau repartitii prin rotatia cadrelor). Nu gulag ca cel de razboi, dar nici au avut de ales sau voie sa se intoarca. Tot o forma. Iar cei de acum sunt nepotii celor mutati acum 3 generatii si sa vrea sa se intoarca nu mai au la ce.
      (P.S. nu sunt o rusofila, doamni feresti, merg zilnic la spital la o familie de ucrainieni in situatie teribila, si daca auziti de Claudie ce si-a batut colegul simpatizant Putin, sa stiti ca eu am fost...) .
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Delia MC Delia MC check icon
      Doamnă, n-am nimic cu dvs și nici prin gând nu-mi trece să vă consider putinistă. Am ce am doar cu trolii și rusofilii.
      Atunci au fost vremuri tulburi, poate unii chiar au pus botul la idealurile socialiste, cu avânt înainte, etc. Desigur au fost și unii repartizați și unii obligați. Însă oamenii au tendința, mai ales după 1-2 generații, să conviețuiască în pace. Alții au ațâțat discordia. De cele e mai multe ori conflictul e artificial montat de unii care au interese din.
      Nu.pot decât să vă felicit pentru ajutorul ce-l oferiți.
      " Bat" și eu, însă cu tastatura... :)
      • Like 1
    • @ Delia MC
      azi la birou o sa imi musc limba da' tot imi vine o sa bat pe unu, dar e loc sa mai primesc inca o mana de ajutor :D :D
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult