Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Trei scenarii ale războiului din Ucraina. Cel mai rău scenariu este și cel mai probabil

Crater Harkiv

Foto: Craterul provocat de o rachetă îrusească n centrul Harkivului. Sursa: Andrii Marienko/ AP/ Profimedia

Rusia este în prezent mai puternică din punct de vedere militar decât Ucraina, consideră principalul strateg militar austriac Markus Reisner. Privind în perspectivă, lucrurile nu merg bine pentru Kiev. Cel mai rău scenariu este și cel mai probabil.

În prezent, luptele din regiunea Donețk din est și din Herson în sud continuă în forță. Cel puțin șase ucraineni au fost uciși în atacurile asupra Harkivului, joi seară. Ce se va întâmpla în continuare?

Cu toate acestea, în ce măsură este această dorință realistă? Moscova mizează pe trecerea timpului. Conform Institutului de Studii de Război (ISW), Rusia plănuiește un război lung și dorește să-și mărească cheltuielile de apărare cu 10 miliarde de dolari din septembrie.

Reisner: Dacă Occidentul nu intervine acum, Ucraina nu va mai câștiga acest război. Se vehiculează trei scenarii ale războiului din Ucraina

În ciuda micilor succese din ultimele zile, Ucraina primește prea puține arme din Occident pentru a putea face avansuri semnificative.

„În acest moment, livrările de arme occidentale acoperă doar 10-15 la sută din necesarul Ucrainei”, a declarat Reisner.

Potrivit lui Reisner, aprovizionarea cu arme din Occident de până acum nu a făcut decât ca „armata ucraineană să aibă prea multe de pierdut și prea puțin de câștigat”

În primul rând, există o lipsă de sisteme eficiente de apărare aeriană cu rază medie și lungă de acțiune. Prin urmare, Rusia a putut profita din plin de avantajele sale datorită rachetelor de croazieră de precizie și rachetelor balistice cu un potențial ridicat de foc. Este un dezastru.

Reisner consideră că Kievul are, de asemenea, mult prea puține lansatoare de rachete, cum ar fi sistemele moderne americane HIMARS (în prezent 16), pentru a putea contracara focul masiv de artilerie. „De ce Statele Unite nu expediază mai mult?”, întreabă militarii. La urma urmei, Washingtonul are aproximativ 300 astfel de sisteme.

În opinia sa, Ucraina are nevoie de 60 până la 100 de HIMARS. Un expert din Viena avertizează: „Dacă Occidentul nu va furniza Ucrainei arme mult mai moderne în săptămânile următoare, Kievul nu va mai putea câștiga acest conflict”.

Cu toate acestea, Ucraina a reușit să obțină succese spectaculoase în ultimele zile, probabil cu ajutorul HIMARS. Aceasta este distrugerea extinsă a două poduri peste Nipru lângă Herson și a 11 până la 15 avioane rusești la o bază aeriană din Crimeea, mai multe stații de transformare și depozite de muniții. Aceste acțiuni au ajuns pe prima pagină a ziarelor. Dar luptele nu s-au oprit. Succesul defensiv, sau chiar ofensiva ucraineană puternică, decisivă, nu este vizibilă”, spune Reisner.

Președintele Zelenski a anunțat în mod repetat o contraofensivă lângă Herson pentru a respinge forțele armate ruse

Pregătirile sunt în derulare, dovadă fiind bombardarea podurilor. Scopul este de a împiedica proviziile să ajungă în această zonă. De ce nu are loc ofensiva anunțată? „Ucraina este evident incapabilă să facă acest lucru, cel puțin în acest moment”, răspunde colonelul.

Unul dintre motive este că Ucraina are mult prea puțină putere în sud în comparație cu Rusia pentru a lansa un contraatac. „În plus, zona este un teren plat uriaș în care este foarte dificil să distrugi un număr mare de tancuri fără a fi lovit”, explică Reisner.

Deja pe 24 iulie, Brigada 28 ucraineană, care urma să conducă contraatacul de lângă Herson, a fost în mare măsură eliminată. Legendarul său comandant Vitali Guliaev a fost ucis. După cum spune analistul militar Phillips O’Brien de la Universitatea St. Andrews din Scoția: „Dacă nu aveți superioritate aeriană și control asupra zonei din fața trupelor voastre, cei care avansează riscă să fie devorați”.

Al doilea câmp de luptă principal este acum în est, în Donbas. Acolo, Rusia controlează regiunile Lugansk și Donețk în procent de 58%. Cel mai important obiectiv al președintelui Vladimir Putin este acum „eliberarea” întregului Donbas până în toamnă. În est, rușii fac mișcări lente, dar sistematice, folosind artilerie puternică. Se luptă de parcă ar avea mult timp pentru asta, analizează Reisner.

Scenarii de război

Lupte grele sunt acum raportate lângă Donețk. În centru se află satele Pisky, Awdijiwka și Marjinka. Dacă Rusia ar reuși să pătrundă acolo în săptămânile următoare, Moscova ar încălca din nou prima și cea mai puternică linie de apărare a Ucrainei („Linia Minsk”) din Donbas, după Popasna (în mai) și Lisichansk (în iulie). „Apoi ar putea trece la următoarea linie de apărare, mai slabă”, a spus Reisner. Acest lucru l-ar aduce pe Putin mai aproape de cel mai important obiectiv strategic al său.

Ce scenarii vă puteți imagina acum pentru următoarele douăsprezece luni?

Scenariul nr.1. Probabilitate: mare

Rusia va ocupa Donbas până în noiembrie. În sud, forțele ucrainene nu vor putea lansa o contraofensivă de succes. Iarna, ucrainenii suferă de foame și lipsă de energie. Pe măsură ce Rusia a ajuns pe malul de vest al Niprului la începutul războiului, care a fost o înfrângere majoră pentru Kiev la acea vreme, și poate apăra acest cap de pod, Putin va încerca probabil să se îndrepte spre Mykolaiv și Odesa în primăvara viitoare pentru a-și atinge al doilea obiectiv strategic: tăierea accesului Ucrainei la Marea Neagră. Aceasta ar însemna că Ucraina nu ar mai putea supraviețui singură.

Zelenski nu are de ales: Moscova și Kievul poartă discuții în timpul încetării focului în timpul iernii, dar Putin doar pretinde că o face. În timpul negocierilor, Occidentul suspendă toate livrările de arme.

Scenariul 2. Probabilitate: foarte scăzută

Ucraina efectuează o contraofensivă cu succes în vecinătatea Hersonului datorită aprovizionării mari de arme noi din Occident și se pregătește să recucerească Crimeea. De asemenea, Moscova nu poate captura Donbas. Ambele părți lucrează serios la o soluție diplomatică a conflictului în timpul iernii.

Scenariul 3. Probabilitate: destul de posibil

Niciuna dintre părți nu realizează câștiguri teritoriale semnificative până la iarnă. Iarna, în pauză de luptă, sunt în curs pregătirile pentru regruparea de primăvară. Negocierile în derulare sunt fără rezultat. În primăvară, Ucraina încearcă în sfârșit să treacă la ofensivă.

Articol publicat de project-e.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • rusii avanseaza lent nu pentru ca asa vor,ci pentru ca nu pot mai repede. iarna vor fi in dificultate si truupele rusesti,nu doar ucrainienii.ucrainienii ar trebui sa intre in defensiva ,datorita inferioritatii lor in materie de trupe si armament
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult