Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Turiști în spațiu. Piața zborurilor spațiale va ajunge la 3 miliarde de dolari în 2030

Blue Origin

Foto: Getty Images

Jeff Bezos a zburat în spațiul cosmic pe 20 iulie, iar septembrie e momentul programat al lansării unei navete SpaceX cu vizitatori la bord. 

Cursa pentru zborurile spațiale e mai mult decât o bătălie pentru glorie, atenție sau profit. Putem bănui că este, de asemenea, o competiție în care personalitatea unora dintre cei mai cunoscuți miliardari ai lumii joacă, de asemenea, un rol. Spațiul provoacă imaginația, devenind un teritoriu râvnit, iar progresul tehnologic a permis inițiativei private să se desfășoare în zone rezervate înainte unor proiecte statale. Astfel, primul zbor cu oameni la bord realizat de naveta Eve a Virgin Galactic seamănă cu o victorie neașteptată a unui concurent aflat cu puțină vreme înainte într-o zonă de semi-umbră, chiar în timp ce în prim-plan se aflau Elon Musk (SpaceX) și Jeff Bezos (Blue Origin).

Pentru piețele de capital, unde doar Virgin Galactic este prezentă (simbol SPCE), veștile despre ceilalți doi concurenți au o influență indirectă semnificativă, dar, evident, secundară. Primul zbor cu „turiști spațiali” înseamnă o reușită de imagine care se poate transforma în venituri financiare reale, mai devreme decât ar fi fost de așteptat. Într-un parcurs optimist, anii următori ar putea aduce o înflorire a domeniului. 

Ambiția SpaceX merge, de fapt, mult mai departe, trimiterea de oameni spre Marte atinge conotații simbolice diferite, având în același timp un cost de cel puțin câteva ordine de mărime. Un oraș construit pe Marte ar putea costa, potrivit fondatorului companiei, între 100 mld. și 10.000 de mld. (10 trilioane de dolari). Mai aproape de Pământ, vizitarea stației spațiale costă 55 milioane de dolari. La licitația pentru un loc în zborul cu pasageri al Blue Origin s-a atins prețul de 28 de milioane de dolari. Prin comparație, biletele SPCE sunt cu mult mai „ieftine".

De la venituri 0 și cheltuieli de aproape 300 mil. dolari în ultimele 12 luni, SPCE ar putea ajunge la venituri de 25-30 de milioane de dolari în 2023, potrivit estimărilor casei de brokeraj XTB România. Media veniturilor estimate, potrivit analiștilor citați de Barrons, se situează la 555 mil. de dolari în 2025. Cu toate acestea, o profitabilitate care să justifice nivelul de capitalizare actual, de 11.8 mld de dolari (la închiderea de vineri, de 49.20 dolari/acțiune) este încă foarte departe.

Până în 2022 mai sunt programate cel puțin două zboruri de test. Aproximativ 600 de doritori ar fi rezervat deja loc pentru o excursie de mai puțin de o oră la altitudine de peste 53 de mile (86 de km) la prețul de 250 mii de dolari. În cele din urmă, compania speră să poată duce prețul la 40 de mii de dolari, și să poată efectua 400 de zboruri anual, prin lărgirea flotei și economii de scală.

Merită observat, deși nu e surprinzător, că SPCE a devenit unul dintre titlurile discutate pe forumurile de noi investitori, deseori cu entuziasm debordant și fără mare atenție acordată cifrelor sau prognozelor referitoare la profitabilitate. Glumele despre decolarea prețului asemănătoare cu cea a rachetei au inspirat, se pare, nu doar o serie de „meme”, ci și o ascensiune foarte rapidă a cotațiilor. De la 14.27 dolari, minimul din 10 mai, până la vârful de 57.51 din 28 iunie, aprecierea este de 4 ori. Cu toată euforia lansării, care a dus la o creștere luni, în pre-deschidere, piața nu pare pregătită să susțină nivelurile actuale.

Pe termen lung, potrivit UBS, piața va ajunge la o valoare de 3 mld. dolari în 2030. Ar fi posibil ca, la niveluri rezonabile de profitabilitate, sute de milioane de dolari să poată fi împărțite la cel puțin trei companii. Multiplii actuali pentru o singură companie țin, totuși, de ”stratosferă”, cu toate perspectivele foarte favorabile pentru sector în general.

Septembrie e momentul programat al lansării unei navete SpaceX cu vizitatori la bord.,Jeff Bezos a zburat deja în spațiul cosmic pe 20 iulie. Până atunci, pare a fi suficient timp pentru o „răcorire” a pieței acțiunilor SPCE. Deja, sesiunea de luni a adus un indiciu limpede: deși zborul a fost unul de succes, acțiunea, pe plus inițial, a închis ziua cu un minus de 16%.

Timpul zborurilor spațiale profitabile va veni. Este probabil ca, până atunci, investitorii cu orizont mai scurt de 7-10 ani, să aibă parte de numeroase episoade corective.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon