Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.
Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.
Cum ar fi ca și la noi să poți să alegi și să culegi singur câte fructe de pădure vrei, apoi să te relaxezi cu familia la un gratar, la poalele muntelui? Așa s-a întrebat Ruben Budău, 33 de ani, profesor universitar la Universitatea din Oradea, după ce un prieten care locuiește în Canada i-a povestit despre conceptul „U-Pick”, folosit de micii fermieri americani pentru a-și atrage clienții. Zis și făcut.
În vară, ferma Bârzani, din apropierea stațiunii Moneasa, mai exact în localitatea Bârzești, județul Arad, a avut aproape 50 de vizitatori, după ce Ruben Budău a anunțat pe blogul său și pe pagina de Facebook că așteaptă oaspeți. Nu este mult, dar este un început.
Ruben este de meserie inginer silvic, iar recent a făcut și studii de horticultură. De fermă se ocupă în timpul liber.
Ferma sa se întinde pe 10 hectare și are zmeură, mure, afin canadian – cultura este în primul an - , coacăze, cătină. Mare parte din suprafață este ocupată cu salcâm energetic.
„Totul a pornit de la o ambiție a mea. Și după ce am constatat cât de greu se găsește zmeura în zonă. Acum 7 ani, mergând dimineața la muncă, am văzut la un magazin din apropiere un afiș pe care scria <<avem zmeură>>. Abia în a treia dimineață am și găsit zmeură. Mi-am propus să cumpăr când mă întorc de la muncă, dar când m-am întors nu am mai găsit. Și atunci mi-a venit ideea: ce ar fi să mă documentez despre cum se cultivă zmeura?”, povestește tânărul.
Din cele 10 hectare, o parte sunt ale sale, moștenite de la familia sa, iar o parte din suprafață este în arendă. A pornit de la 0,5 hectare. În fiecare an, suprafața fermei a crescut.
Acum a ajuns să aibă mai multe culturi. Are un hectar cu zmeur, unde are cultivat și coacăz roșu și negru, un hectar de mur fără spini, 0,8 hectare de afin canadian – „este un arbust foarte nou în țară, urmează să fie omologat, dar pentru asta este nevoie de doi ani de zile ” -, aproape un hectar de pruni și cireși.
Are și 3,5 hectare de cătină, iar pe restul până la 10 hectare a înființat o pepinieră de salcâm energetic. Acesta nu e cultivat în regim forestier, are ciclu de viață scurt, se recoltează o dată la doi ani de la cultivare, și este folosit, printre altele, în producerea de biomasă pentru brichete și peleți.
„Intenția mea ca afacere nu este să produc mult și ieftin, ci să produc puțin, bun și la prețul real. Ăsta e scopul”, adaugă Ruben.
Jumătate de hectar de zmeur, arbustul care aduce profit din primul an
În 2010 a înființat prima plantație de zmeură pe jumătate de hectar. Încă de la început a folosit soiuri omologate. Profitul obținut l-a investit „în fiecare an, câte un pic”.
Acum are mai multe soiuri de zmeur, dintre care unul care produce de două ori într-un an, iar altul, un soi montan, rodește mai multe luni la rând.
“U-Pick”, conceptul „împrumutat” de la americani
Admite că, deocamdată, nu este atât de cunoscut și din acest motiv a avut în august- septembrie, în total, doar 50 de oaspeți la fermă. Oricine poate vizita ferma vara, gratis.
„I-am chemat în sezonul de coacere la mur, undeva în august – septembrie, anul acesta. Oamenii au fost foarte încântați. Pe contul de Facebook am pus poze cu o parte dintre cei ce au venit. Unii nu au vrut să apară pe Facebook”, spune Ruben Budău.
Cei care își fac poze la Ferma Bărzani primesc la plecare două caserole de fructe de pădure. Pentru restul fructelor culese, ei plătesc mai puțin cam cu 70% decât la magazine. În plus, la 10 kilograme culese pentru acasă, primesc unul gratis.
Cei care vor să vină trebuie să anunțe cu două zile înainte.
„Doar în sezonul de vară îi pot primi. Pot să vadă cum arată o fermă de arbuști, pot să culeagă fructe de pădure. Ferma este la poalele munților Codru Moma, în Munții Apuseni. Am amenajat și un loc cu măsuțe și grătar pentru picnic. Oamenii se relaxează, se bucură de o gură de aer curat, de liniște și de fructe dacă prind sezonul”, povestește Ruben Budău.
„Când m-am apucat de afacere, am vrut să văd alte ferme. La unele nu m-au primit fermierii. <<Sunteți concurenții noștri, nu vrem să ne tăiem craca de sub picioare>>, mi s-a spus. În acel moment am luat hotărârea că, dacă eu o să am o afacere vreodată, voi împărtăși cu alții cu cea mai are plăcere. Dacă te pot ajuta cu ceva, o fac cu cea mai mare plăcere. De asta am mers pe varianta de „U- Pick” . Am avut vizite și din partea altor fermieri interesați de cultura arbuștilor”, povestește el.
Producții de până la 20 de tone pe hectar
Spune că anul acesta a fost unul foarte greu, din cauza secetei.
La mur, în general, se obține producție din anul al treilea de la cultivare, în medie 18-20 de tone de mure la hectar, într-un an bun. La zmeur producția medie este de 8-10 tone pe hectar. Cătina abia anul acesta a intrat pe rod. Aici se așteaptă la 4-5 tone la hectar în primul an.
Este dezamăgit că prima sa recoltă de prune a fost compromisă total din cauza unei ninsori întârziate, în aprilie, când toți prunii erau înfloriți. „Primul an de rod s-a dus, am mâncat 5 prune în loc de 500 de kg, cel puțin”, spune el.
La mur miza în acest an pe o producție de ordinul tonelor, dar a avut doar o tonă și ceva, din cauza secetei. Deși la plantația de mur are un sistem de irigare, spune că este unul complicat, pentru că apa trebuie adusă din pârâu cu cisterne.
500 borcane de dulceață de mure, vândute la Londra
În acest an Ruben a primit și cea dintâi solicitare din străinătate pentru dulceață de mure. O firmă din Londra l-a găsit pe internet și i-a solicitat 500 de borcane de dulceață de mure.
„Au dorit o rețetă tradițională, fără conservanți sau arome, doar fructe de mur și zahăr. Prețul a fost de 3 lire pe borcan. Comanda a fost livrată în septembrie. Au existat și câteva condiții. Un anumit standard de etichetare în limba engleză, exact cu ce conține produsul. Am dat și un termen de garantie pentru produs”, spune Ruben, care se așteaptă la comenzi mai mari pentru anul viitor.
Efort pentru a ajunge pe rafturile supermarketurilor
Povestește că în supermarket este foarte greu de pătruns cu produsele sale, pentru că marile lanțuri de magazine cer o cantitate foarte mare, de ordinul zecilor de tone. „Aici avem o problemă noi, producătorii - nu ne asociem. La noi a rămas o teamă de pe vremea comunismului. Când aud de asociere, oamenii dau înapoi. Recent am fost în Belgia. Tot sistemul agricol de acolo este bazat pe asociații. Și la ei se muncește foarte mult, doar că se munceste organizat și în asociație", adaugă fermierul. Vrea să convingă mai mulți tineri să se asocieze pentru a putea intra cu produsele în supermarketuri.
Cea mai mare marte din producție o vinde la magazinele alimentare mici din zonă, dar fructele de la ferma sa ajung și la cofetării, are cereri și de la localuri care prepară vara shake-uri pe bază de fructe. Primește comenzi pe internet.
Încearcă să ajungă și pe piața din Germania, doar că acolo este nevoie de cantitati foarte mari de fructe de pădure și calitate foarte bună.
Planuri pentru o făbricuță de procesare, pe bani europeni
Ceea ce lipsește sunt fabricile locale de procesare a fructelor de pădure. Sunt doar două – trei, care „nu prea se complică cu producătorii”.
Intenționează să facă un proiect pentru a lua fonduri europene pentru o fabricuță de dulceață și siropuri.
Procesarea ar aduce plus valoare. Un kilogram de zmeură îl vinde cu 20 de lei, iar unul de produs procesat se vinde cu 50 de lei, cel puțin.
Subvenții pe suprafață aproape la fel, fie că e pârloagă, fie că investești mii de euro pe hectar
Anul trecut a primit de la APIA subvenții de 170 de euro pe an pe hectar . „Nu se dau diferențiat, sunt cam la același nivel și la pârloaga pe care doar o cosești, și la culturile unde investești mii de euro într-un hectar”, își arată nemulțumirea.
Investia medie pe hectar poate ajunge la 10.000 euro pentru zmeur, de exemplu. Investiția presupune pregătirea terenului, achiziția de spalieri de susținere, material săditor. La toate se adaugă și investiția pentru sistemul de irigare.
„De obicei, plata subvențiilor întârzie. Mai ales acum, cu schimbările care au avut loc la nivelul Guvernului. Sunt probleme la APIA, se schimbă directorii, miniștrii, iar fermierii stau și așteaptă subvențiile. Sfatul meu e că cine investeste în domeniu să nu se bazeze pe subvenția de la stat. Subvențiile să fie tratate doar ca un bonus, pentru că ele niciodată nu vor veni la timp”, spune el.
Ce ar face dacă ar fi ministru al Agriculturii
Într-un scenariu ipotetic propus de Republica, în care ar fi ministru al Agriculturii, Ruben Budău vorbește despre cât de important ar fi, în opinia lui, ca șeful de la Agricultură să vorbească cu femierii simpli. „Dacă aș fi ministrul Agriculturii, în primul rând aș coborî printre fermieri. Nu printre liderii lor, ci printre fermierii simpli. Acolo ministrul Agriculturii își va da seama cel mai bine cum stau lucrurile și care sunt problemele lor.
„Ceea ce ne lipseste nouă, producătorilor, este asocierea. La noi a rămas o teamă de pe vremea comunismului. Când aud de asociere, oamenii dau înapoi. Recent am fost în Belgia. Tot sistemul agricol de acolo este bazat pe asociații. Și la ei se muncește foarte mult, doar că se munceste organizat și în asociație.
Legat de subvenții, are o nemulțumire. Cum poate să concureze un fermier român ce primește o subvenție de 170 de euro pe hectar, cu unul care ia 600-800 euro în plus, pe același hectar.
Dacă ar fi ministru ar încerca să facă ceva pentru a reduce birocrația care descurajează tinerii. „E strigător la cer câte documente se cer pentru orice”, spune el.
Altă problemă este legată de lipsa cadastrului. „Unele terenuri nu sunt intabulate, nu au partea de înscriere în cartea funciară. Când te prezinti cu proiecte pentru fonduri europene pierzi din start puncte pentru că nu poți să dovedești că terenul este al tău, deși a fost al părinților, al bunicilor, plătești impozite pentru el la primărie, dar partea de cadastru nu este făcută cum ar trebui. Eu am pierdut din cauza asta un proiect pe care l-am depus în 2011 pentru fonduri europene. Nu am avut terenul intabulat și am pierdut la punctaj. Voiam să iau fonduri europene, pe o măsură privind tinerii fermieri. Am avut 30 de puncte, iar la 35 de puncte s-a tras linie”, își amintește fermierul.
„De cadastrul național (care presupune înregistrarea gratuită a tuturor terenurilor și clădirilor din România, în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, n.n) se tot vorbește de 3-4 ani. Dar nu s-a făcut nimic. Există proiectul național cu cadastrarea terenurilor, doar că nu mai știe nimeni dacă se aplică, nu se aplică, de când, unde, cine”, nu își ascunde nemulțumirea.
Sfaturi pentru cei ce vor să înființeze o plantație de arbuști
- Înainte de a începe este nevoie de o analiză de specialitate a solului. Ulterior, un specialist în domeniu poate face unele recomandări. „Să nu se lucreze după ureche. Sunt soluri pe care merge afinul, sunt soluri pe care cultura de afin nu dă randament”, sună sfatul fermierului.
- Este nevoie de căi de acces foarte bune către fermă și un bun sistem de irigații. „O investiție fără un sistem de irigare nu recomand la nimeni”, spune tânărul fermier.
- Cei ce nu au lucrat niciodată în agricultură pot începe cu o suprafață inițială de 500-1.000 de metri pătrați. Arbustul care aduce profit încă din primul an este zmeurul pentru că produce în primul an de la plantare. Kilogramul de zmeură s-a vândut anul acesta în sezon în medie cu 15-30 de lei, în funcție de zonă. Zmeurul nu este foarte pretențios, are nevoie de un sol bogat în humus și apă. Murul fructifică din anul al doilea de la plantare. Murele au avut anul acesta, în sezon, un preț mediu de 15 lei pe kilogram. La coacăze prețul mediu a fost de 15 lei. „Anul acesta am avut cerere foarte mare de coacăze. De obicei, cererile vin după ce nu mai sunt fructe”, zâmbește el. Cătina s-a vândut cu 25 de lei pe kg, în sezon. Cătina este cel mai nepretențios arbust, suportă și căldurile excesive, dar și frigul.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.