Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ucraina anunță că Rusia a atacat România. Dmitro Kuleba, șeful diplomaţiei ucrainene, susține că are „dovezi fotografice”

Dmitro Kuleba

Foto: Profimedia

Suntem aproape la finalul zilei cu numărul 558 a războiului pe scară largă pornit de Vladimir Putin în Ucraina.

- Ziua a debutat cu un nou atac rusesc cu drone asupra portului Izmail de la graniţa României. A fost a doua noapte consecutivă când s-a întâmplat acest lucru, iar autorităţile locale ucrainene au precizat că atacul a durat în total trei ore și jumătate.

- 17 drone au fost doborâte, dar au existat şi unele care şi-au atins ţinta. Mai multe clădiri au fost lovite, inclusiv reședințe civile, potrivit autorităților ucrainene.

- Ucraina a mai susţinut chiar că unele drone ar fi căzut şi s-ar fi detonat pe teritoriul României, însă Ministerul român al Apărării a negat categoric acest lucru.

- Cu toate acestea, șeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a transmis în cursul zilei că guvernul de la Kiev are dovezi fotografice care arată că drone ruseşti au lovit teritoriul românesc în timpul atacului aerian care a avut loc în cursul nopţii asupra portului ucrainean Izmail.

 De cealaltă parte însă, ministrul român de externe, Luminiţa Odobescu, a dezminţit informaţia, aşa cum a făcut-o şi Ministerul Apărării de la Bucureşti.

- „Am văzut că Rusia continuă în mod cinic să atace infrastructura civilă, nepermiţând Ucrainei să-și exporte cerealele. Bineînţeles, există riscul unor accidente sau incidente, dar deocamdată nu a fost cazul”, a adăugat Luminiţa Odobescu.

- Suntem în fața unei situații complexe, care este relativ similară cu cea în cazul rachetei căzute în Polonia la granița cu Ucraina (în noiembrie anul trecut) și care are în vedere securitatea tuturor membrilor NATO, nu doar securitatea României. Până când ucrainenii nu vor face publice dovezile fotografice, guvernul de la București trebuie să păstreze această abordare realistă, care nu este bazată pe emoția ce se regăsește în online.

- Ce se întâmplă în Ucraina este o tragedie ale cărei ramificații se întind pe decenii, iar regimul autoritar condus de Putin este complet vinovat pentru ce se întâmplă. Însă nu avantajează pe nimeni dacă vreun membru NATO (în cazul de față - România) este atras direct în războiul imperialist purtat de ruși împotriva ucrainenilor.

- Ucraina trebuie susținută împotriva tiraniei de la Moscova, însă implicarea directă a României în război înseamnă implicarea NATO în război, iar această situație nu ne duce spre rezolvarea conflictului, ci spre accentuarea acestuia, numărul daunelor și victimelor fiind, într-o astfel de situație, mult mai mare.

- Toți cei care solicită acum, la 19 luni de la începerea războiului, o intervenție NATO în Ucraina ar trebui să țină cont de faptul că acest lucru ar fi dincolo de sfera de acțiune a Alianței și ar transforma NATO în ceea ce Rusia și alte țări iliberale pretind că este: „un agresor”.

De aceea intervenția directă este exclusă, după cum remarcă și istoricul Cosmin Popa. Însă nu este exclusă asistența militară și organizațională către Ucraina, văzută acum de aliații din NATO drept un partener aflat în pericol, care trebuie ajutat atât colectiv, prin mijloace neletale, cât și prin mijloace letale individuale de către statele membre în numele unor valori și a unor angajamente ce țin de dreptul internațional și de valorile care stau la baza NATO.

- Pe scurt, orice intervenție militară a NATO în Ucraina creează un precedent de urmat la scară internațională. Iar intervențiile militare cu potențial de conflict internațional, precum ceea ce se cere din partea unor voci care militează pentru cauza Ucrainei, ar seta, în mod vizibil, un precedent cu impact mult mai grav de urmat, atât în prezent, cât și pe viitor.

- Mă bucur însă că în Ministerul român de Externe sunt și oameni care înțeleg că politica externă a statului nu se face pe baza emoțiilor, ci pe baza unui calcul pragmatic care în vedere interesul tuturor aliaților din NATO.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult