Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ucraina anunță că Rusia a atacat România. Dmitro Kuleba, șeful diplomaţiei ucrainene, susține că are „dovezi fotografice”

Dmitro Kuleba

Foto: Profimedia

Suntem aproape la finalul zilei cu numărul 558 a războiului pe scară largă pornit de Vladimir Putin în Ucraina.

- Ziua a debutat cu un nou atac rusesc cu drone asupra portului Izmail de la graniţa României. A fost a doua noapte consecutivă când s-a întâmplat acest lucru, iar autorităţile locale ucrainene au precizat că atacul a durat în total trei ore și jumătate.

- 17 drone au fost doborâte, dar au existat şi unele care şi-au atins ţinta. Mai multe clădiri au fost lovite, inclusiv reședințe civile, potrivit autorităților ucrainene.

- Ucraina a mai susţinut chiar că unele drone ar fi căzut şi s-ar fi detonat pe teritoriul României, însă Ministerul român al Apărării a negat categoric acest lucru.

- Cu toate acestea, șeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a transmis în cursul zilei că guvernul de la Kiev are dovezi fotografice care arată că drone ruseşti au lovit teritoriul românesc în timpul atacului aerian care a avut loc în cursul nopţii asupra portului ucrainean Izmail.

 De cealaltă parte însă, ministrul român de externe, Luminiţa Odobescu, a dezminţit informaţia, aşa cum a făcut-o şi Ministerul Apărării de la Bucureşti.

- „Am văzut că Rusia continuă în mod cinic să atace infrastructura civilă, nepermiţând Ucrainei să-și exporte cerealele. Bineînţeles, există riscul unor accidente sau incidente, dar deocamdată nu a fost cazul”, a adăugat Luminiţa Odobescu.

- Suntem în fața unei situații complexe, care este relativ similară cu cea în cazul rachetei căzute în Polonia la granița cu Ucraina (în noiembrie anul trecut) și care are în vedere securitatea tuturor membrilor NATO, nu doar securitatea României. Până când ucrainenii nu vor face publice dovezile fotografice, guvernul de la București trebuie să păstreze această abordare realistă, care nu este bazată pe emoția ce se regăsește în online.

- Ce se întâmplă în Ucraina este o tragedie ale cărei ramificații se întind pe decenii, iar regimul autoritar condus de Putin este complet vinovat pentru ce se întâmplă. Însă nu avantajează pe nimeni dacă vreun membru NATO (în cazul de față - România) este atras direct în războiul imperialist purtat de ruși împotriva ucrainenilor.

- Ucraina trebuie susținută împotriva tiraniei de la Moscova, însă implicarea directă a României în război înseamnă implicarea NATO în război, iar această situație nu ne duce spre rezolvarea conflictului, ci spre accentuarea acestuia, numărul daunelor și victimelor fiind, într-o astfel de situație, mult mai mare.

- Toți cei care solicită acum, la 19 luni de la începerea războiului, o intervenție NATO în Ucraina ar trebui să țină cont de faptul că acest lucru ar fi dincolo de sfera de acțiune a Alianței și ar transforma NATO în ceea ce Rusia și alte țări iliberale pretind că este: „un agresor”.

De aceea intervenția directă este exclusă, după cum remarcă și istoricul Cosmin Popa. Însă nu este exclusă asistența militară și organizațională către Ucraina, văzută acum de aliații din NATO drept un partener aflat în pericol, care trebuie ajutat atât colectiv, prin mijloace neletale, cât și prin mijloace letale individuale de către statele membre în numele unor valori și a unor angajamente ce țin de dreptul internațional și de valorile care stau la baza NATO.

- Pe scurt, orice intervenție militară a NATO în Ucraina creează un precedent de urmat la scară internațională. Iar intervențiile militare cu potențial de conflict internațional, precum ceea ce se cere din partea unor voci care militează pentru cauza Ucrainei, ar seta, în mod vizibil, un precedent cu impact mult mai grav de urmat, atât în prezent, cât și pe viitor.

- Mă bucur însă că în Ministerul român de Externe sunt și oameni care înțeleg că politica externă a statului nu se face pe baza emoțiilor, ci pe baza unui calcul pragmatic care în vedere interesul tuturor aliaților din NATO.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult