Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Ucraina anunță că Rusia a atacat România. Dmitro Kuleba, șeful diplomaţiei ucrainene, susține că are „dovezi fotografice”

Dmitro Kuleba

Foto: Profimedia

Suntem aproape la finalul zilei cu numărul 558 a războiului pe scară largă pornit de Vladimir Putin în Ucraina.

- Ziua a debutat cu un nou atac rusesc cu drone asupra portului Izmail de la graniţa României. A fost a doua noapte consecutivă când s-a întâmplat acest lucru, iar autorităţile locale ucrainene au precizat că atacul a durat în total trei ore și jumătate.

- 17 drone au fost doborâte, dar au existat şi unele care şi-au atins ţinta. Mai multe clădiri au fost lovite, inclusiv reședințe civile, potrivit autorităților ucrainene.

- Ucraina a mai susţinut chiar că unele drone ar fi căzut şi s-ar fi detonat pe teritoriul României, însă Ministerul român al Apărării a negat categoric acest lucru.

- Cu toate acestea, șeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a transmis în cursul zilei că guvernul de la Kiev are dovezi fotografice care arată că drone ruseşti au lovit teritoriul românesc în timpul atacului aerian care a avut loc în cursul nopţii asupra portului ucrainean Izmail.

 De cealaltă parte însă, ministrul român de externe, Luminiţa Odobescu, a dezminţit informaţia, aşa cum a făcut-o şi Ministerul Apărării de la Bucureşti.

- „Am văzut că Rusia continuă în mod cinic să atace infrastructura civilă, nepermiţând Ucrainei să-și exporte cerealele. Bineînţeles, există riscul unor accidente sau incidente, dar deocamdată nu a fost cazul”, a adăugat Luminiţa Odobescu.

- Suntem în fața unei situații complexe, care este relativ similară cu cea în cazul rachetei căzute în Polonia la granița cu Ucraina (în noiembrie anul trecut) și care are în vedere securitatea tuturor membrilor NATO, nu doar securitatea României. Până când ucrainenii nu vor face publice dovezile fotografice, guvernul de la București trebuie să păstreze această abordare realistă, care nu este bazată pe emoția ce se regăsește în online.

- Ce se întâmplă în Ucraina este o tragedie ale cărei ramificații se întind pe decenii, iar regimul autoritar condus de Putin este complet vinovat pentru ce se întâmplă. Însă nu avantajează pe nimeni dacă vreun membru NATO (în cazul de față - România) este atras direct în războiul imperialist purtat de ruși împotriva ucrainenilor.

- Ucraina trebuie susținută împotriva tiraniei de la Moscova, însă implicarea directă a României în război înseamnă implicarea NATO în război, iar această situație nu ne duce spre rezolvarea conflictului, ci spre accentuarea acestuia, numărul daunelor și victimelor fiind, într-o astfel de situație, mult mai mare.

- Toți cei care solicită acum, la 19 luni de la începerea războiului, o intervenție NATO în Ucraina ar trebui să țină cont de faptul că acest lucru ar fi dincolo de sfera de acțiune a Alianței și ar transforma NATO în ceea ce Rusia și alte țări iliberale pretind că este: „un agresor”.

De aceea intervenția directă este exclusă, după cum remarcă și istoricul Cosmin Popa. Însă nu este exclusă asistența militară și organizațională către Ucraina, văzută acum de aliații din NATO drept un partener aflat în pericol, care trebuie ajutat atât colectiv, prin mijloace neletale, cât și prin mijloace letale individuale de către statele membre în numele unor valori și a unor angajamente ce țin de dreptul internațional și de valorile care stau la baza NATO.

- Pe scurt, orice intervenție militară a NATO în Ucraina creează un precedent de urmat la scară internațională. Iar intervențiile militare cu potențial de conflict internațional, precum ceea ce se cere din partea unor voci care militează pentru cauza Ucrainei, ar seta, în mod vizibil, un precedent cu impact mult mai grav de urmat, atât în prezent, cât și pe viitor.

- Mă bucur însă că în Ministerul român de Externe sunt și oameni care înțeleg că politica externă a statului nu se face pe baza emoțiilor, ci pe baza unui calcul pragmatic care în vedere interesul tuturor aliaților din NATO.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nicușor Dan AP

Tudor Postelnicu, Ministru de Interne de tristă amintire al lui Nicolae Ceauşescu (1987-1989) şi fost şef al Securităţii comuniste (1978-1989), nu a rămas în istorie prin cine ştie ce ispravă, ci printr-o vorbă memorabilă rostită în timpul uneia din şedinţele procesului intentat, în 1990, foştilor demnitari comunişti: „Am fost un dobitoc”, a grăit acesta în încercarea de a se debarasa de trecutul nu tocmai onorant. Cu toţii facem alegeri proaste în viaţă. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu---

Privesc reportajele care relatează despre cei 100.000 de oameni din Prahova stând la cozi cu bidoanele să ia apă. Dacă ar fi fără sonor și cuvinte scrise pe ecran, aș putea să cred că sunt din Ucraina. De o săptămână în România se petrece o criză umanitară tipică distrugerilor provocate de război – dar încă fără război. România arată de parcă în toate instituțiile statului ar fi plantați sabotori profesioniști. De fapt, e vorba de impostori amatori. Amatori de bani mulți, câștigați fără să miște un deget – poate altă parte a corpului.

Citește mai mult