Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

UMB, unul dintre cei mai mari constructori din România, oprește lucrul pe toate șantierele

UMB - stop

Foto: Facebook Pro Infrastructura

UMB, unul dintre cei mai mari constructuri locali de autostrăzi, a anunțat că oprește lucrul pe toate șantierele, potrivit Asociației Pro Infrastructura, care monitorizează proiectele majore din domeniul transporturilor.

Decizia fără precedent urmează să fie pusă în practică începând de luni, 11 iulie 2022, când firma nu își va mai chema oamenii la muncă.

„Sunt în pericol 7 proiecte care împreună depășesc 140 de kilometri, adică mai bine de o treime (aproape 36%) din totalul de 391 kilometri de autostradă și drum expres veritabil pe care România are în prezent contracte de execuție semnate! Excepție face doar DEx12 Centura Slatina, acolo unde cei de la UMB sunt foarte aproape de final și au confirmat că vor continua, astfel încât să dea drumul la trafic în jurul datei de 28 iulie”, scrie pe contul de Facebook al Asociației Pro Infrastructura.

Compania UMB a transmis reprezentanților Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) că nu poate îndeplini contractele pe care le are în vigoare cu statul român din cauza scumpirii materialelor de construcție. 

La rândul său, CNAIR susține că UMB nu intenționează să renunțe la contracte, ci doar să beneficieze de prevederile unei Ordonanțe, care ar permite firmelor ce au contracte cu statul ajustări de prețuri în caz de scumpiri.

„Motivul? Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) le promite constructorilor, nu doar celor de la UMB, de peste jumătate de an, că guvernul va adopta prin OUG formula polinomială de ajustare a prețului contractelor https://bit.ly/3NEOJ48.

Dar una este să promiți, alta este să faci. Așa că, până la noi ordine, cei de la UMB joacă tare și intră într-un soi de "grevă", asumându-și niște riscuri contractuale semnificative: penalități de întârziere sau, în caz extrem, pierderea garanției de bună execuție.

Situația este foarte gravă. Ar fi un dezastru dacă lucrurile ar degenera și s-ar ajunge la încetarea de comun acord sau rezilierea unui singur contract, darămite a tuturor, adică a 36% din totalul kilometrilor de autostradă și drum expres aflați în execuție!”, adaugă Asociația Pro Infrastructură.

Foto: Facebook Asociația Pro Infrastructura / clic pe imagine pentru a mări

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult