Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Un antreprenor român îți găsește publicațiile din ziua, luna sau anul în care ai venit pe lume. Povestea „Cadourilor de hârtie veche”

Ești născut pe 1 septembrie? Cum ar fi să primești un ziar de acum o sută de ani și să afli ce se întâmpla atunci pe 1 septembrie? Sau să dăruiești revista Luminița sau Șoimii Patriei unui puști care nu știe cum e comunismul? Coperta unui vinil cu autograful lui Jean Constantin sau o agendă manuscris din 1924 pot fi tot atâtea cadouri reușite. Nu vorbim de copii xerox. Ci de originale. În România există o afacere numită „Cadouri de hârtie veche”. E afacerea unui bucureștean. Emanoil Constantin. Investiția este de 150.000 de euro. Banii câștigați și economisiți în ani de muncă. Și totul a pornit din pasiune.

Cadouri de hartie veche

Emanoil Constantin spune că oferta sa este adresată celor care vor să dăruiască sau să și dăruiască. Când spune hârtie veche, se referă la ziare, reviste, manuscrise - toate vechi. 

„Poți dărui oricui îți este drag un ziar sau o revista chiar din ziua/luna sau anul nașterii lui sau ei. Așa, tu, cel care primești acest cadou, poți să vezi ce alte lucruri minunate au fost consemnate în ziua în care ai apărut pe lume. Ne întoarcem în trecut, în trecutul tău, și poți avea o amintire, un ziar scris în ziua sau luna în care tu te-ai născut. Și pentru ca toate au un preț, cadourile de hârtie veche încep de la 35 de lei și ajung până la 100 de lei”, explică Emanoil Constantin.

Cum s-ar descrie Emanoil Constantin ca antreprenor?

Eu sunt un mare iubitor de hârtie veche si tot ce am realizat pana acum am făcut din pasiune, este o afacere născută din pasiune. Lucrez de 17 ani în televiziune, sunt operator la Kanal D, mă ocup cu filmări și am si o pagină unde postez evenimentele pe care le filmez.

Ce vârstă aveați la momentul Revoluției și ce amintiri aveți din comunism?

La Revoluție aveam 7 ani si 6 luni, sunt născut în iunie 1982, am amintiri foarte multe din timpul Revoluției. Gloanțele le țin minte, când se trăgea la întâmplare pe străzi și stăteam pe burtă în casă și dormeam pe jos. Disperarea, frica pe care o aveau părinții mei la începutul Revoluției si bucuria dupa ce a plecat familia Ceaușescu.

Cum a venit ideea afacerii?

Mi-am dorit să am în colecția mea toate publicațiile care au apărut în ziua în care m-am născut. Apoi am vrut să am toate publicațiile lunare din luna în care m-am născut și mai târziu am zis că sigur mai sunt oameni care își doresc să citească ziarul sau revista din perioada în care s-au născut. Și uite așa s-a născut afacerea Cadouri de hârtieveche.

Care a fost suma investită?

Investiția pe care am făcut-o este undeva pe la 150.000 de euro, nu s-a amortizat suma investită încă. Eu muncesc și cumpăr de 15 ani și afacerea o am de doar 2 ani. Când am început a fost mai timid. De 7-8 luni am muncit mai mult la promovare și a început sa meargă foarte bine. Nu am studiat piața, pur si simplu mi-a venit ideea, am făcut o pagină și gata. În România sunt singurul, iar în străinătate există ceva asemănător în Anglia, parcă.

Care a fost cea mai mare sumă platită pentru a intra în posesia unui ziar, revistă ?

Pe un ziar am plătit cel mai mult 100 euro, ziarul care a apărut după ce a abdicat Regele Mihai la 1 ianuarie 1948. Și am mai plătit 400 lei pe un ziar din timpul Războiului de Independență de la 1877, ziarul "Resboiul". În rest am investit și mai mult dar... în timbre, acolo am plătit cel mai mulți bani. Am ajuns și la 5-6 mii de euro pe o colecție.

La finalul lunii, în această afacere aduceți bani de acasă, cum se spune sau putem vorbi de un mic profit? Ce vor clienții?

Cea mai bună lună a fost cu 2000 euro profit. Clienții vor, de obicei, publicații din ziua și din luna în care s-au născut, ei sau cei dragi. Au existat și cereri pe care nu le-am putut onora. Nu pot avea absolut toate publicațiile, nu am cum, dar pe cele mai multe le onorez.

De ce face Emanoil Constantin asta?

Ce mă bucură cel mai mult este bucuria clienților și feedback-urile pe care le primesc după: Extraordinar, felicitări pentru idee, extraordinară idee, am făcut furori la petrecere cu publicațiile de la dumneavoastră, am avut o petrecere de Revelion diferită, toți am citit ziarele de la dumneavoastră și ne-am distrat foarte tare. Și pot continua cu exemplele.

Există și câteva obiecte din colecție la care nu ar renunța. Timbrele românești. Aproape toată colecția. Nu s-ar despărți de colecția de cărți poștale cu imagini din România interbelică. Iar la numărul de ziar cu abdicarea Regelui Mihai nu ar renunța în ruptul capului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Pachet invatator

Dimineața excursiei e mereu la fel: voci grăbite, ghiozdane care nu se mai închid, copii care se învârt ca niște planete mici în jurul autocarului. Îi număr din priviri, să fiu sigur că nu lipsește nimeni. Întotdeauna mai e cineva care și-a uitat șapca, sticla de apă sau emoțiile acasă. Eu încerc să par calm, dar înăuntru, recunosc, e și la mine o furtună.

Citește mai mult

Petre Lăzăroiu

E momentul să vorbim serios despre cât de mare e o pensie mică. Și nu, nu încerc să glumesc cu voi, pentru că astea nu sunt timpuri amuzante, de fapt. Dar am văzut intervenția fostului judecător CCR, Petre Lăzărăroiu, la B1 TV spunând că pensia lui de 10.000 de euro nu e una atât de mare, dacă chiar stai mai bine și te gândești. Ca să nu avem vorbe la proces, îl voi cita exact pe domnul judecător, astfel încât să putem face o analiză cât mai specifică a situației: ”Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea.” Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult