Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Câteva diferențe între antreprenorul român și cel suedez. Ai nevoie de o doză zdravănă de curaj pentru a-ți pune ideile în practică în România

Fiind cu un picior în România și cu unul în Suedia și călătorind constant între cele două țări, am ajuns, inevitabil, în situația de a face comparații pe toate planurile între cele două țări. 

Și compar deoarece vreau să învăț, să mă dezvolt și să devin o persoană mai bună ca, în acest fel, să am un impact pozitiv asupra comunităților mele.

Oamenii mă pun adesea să le povestesc despre mediul antreprenorial din Suedia și să îl compar cu cel din România. 

Nu este ușor să fac asta, pentru că cele două țări sunt atât de diferite pe atât de multe paliere: istoric, politic, social, familiar, socializare cu prietenii, academic, spiritual, relațiile între bărbat și femeie și, bineînțeles, afaceri. Suedia a devenit o țară extrem de digitalizată, cu bune și rele și aproape nu mai folosim deloc bani cash.

Istoria are un impact asupra fiecăruia dintre noi. A crește în România anilor 1980 conturează o poveste cu totul diferită față de a crește în Suedia în aceeași perioadă. Mentalitățile sunt diferite și modul în care acționăm și facem lucruri diferă în funcție de acest trecut. Să vii dintr-o țară unde oamenii trebuie să dovedească mereu curaj este altceva decât să vii dintr-alta unde identitatea din pașaport nu a constituit niciodată o problemă. Ba din contră.

Sunt de părere că antreprenorii români sunt, într-o anumită măsură, mai puternici decât omologii lor suedezi și cred că circumstanțele, cadrul larg sunt mai dificile în România decât în Suedia. 

Experiența mea cu tinerii români pe care i-am cunoscut prin intermediul inițiativei The Bucharest Lounge este una constructivă. Îmi este caracteristică o gândire inovatoare, caut căile nebătute, așa că tind să întâlnesc oameni similari mie. În rețeaua mea există un număr uriaș și în creștere de tineri antreprenori care sunt suficient de curajoși să-și implementeze ideile în viața reală.

Îi admir.

Nu este ușor într-o țară unde corupția s-a infiltrat de sus până jos și unde antreprenorii se confruntă adesea cu provocări din cauza corupției.

Foto: Guliver Getty Images

Sunt mereu în căutare de lideri care inspiră România pentru publicația mea și, când întâlnesc unul, îi spun povestea să-i inspire și pe ceilalți.

Sunt de părere că antreprenorii români sunt, într-o anumită măsură, mai puternici decât omologii lor suedezi și cred că circumstanțele, cadrul larg sunt mai dificile în România decât în Suedia. În Suedia există forumuri antreprenoriale care pot sprijini un tânăr care este în proces de implementare a propriei idei în viața reală. Există hub-uri, evenimente, ambele organizate de mediul de afaceri și de cel academic. Primăriile au și ele programe pentru tinerii antreprenori și creativitatea și inovarea sunt lăudate. Mai sunt și „îngerii afacerilor” (business angels) care sunt conectați diferitelor programe existente unde antreprenorii pot interveni și prezenta detaliat ideile, pentru a solicita bani pentru un start up. Bineînțeles că trebuie să muncești din greu, dar poți primi și ajutor.

Ai nevoie de o doză zdravănă de curaj pentru a-ți pune ideile în practică în România. 

Mi se pare că tinerii români, față de tinerii suedezi, se gândesc din ce în ce mai mult că au mai puțin de pierdut. În Suedia avem o plasă de siguranță care ne poate proteja și situația este destul de confortabilă. Am impresia că românii devin din ce în ce mai curajoși și gata să-și asume riscuri pentru a crea ceva pentru ei înșiși, fiind dezamăgiți de ceea ce societatea le poate oferi.

Și, da, sunt foarte muncitori și meticuloși! Sunt mulți români care doresc să stea în țară și să contribuie la construcția ei. Aceștia au curaj.

Ai nevoie de o doză zdravănă de curaj pentru a-ți pune ideile în practică în România. Să vă povestesc despre o prietenă de-ale mele (care, probabil, vă seamănă vouă foarte tare sau cuiva pe care-l cunoașteți). Îi inspiră pe toți din jur să fie curajoși. Este genul de persoană care, înainte de reglementarea pieței taxiurilor în București, era extrem de vocală cu orice taximetrist care încerca să o păcălească și făcea plângeri la compania la care acesta lucra și la autorități. M-a chemat la spital cu ea când verișoara ei suferise o intervenție și vorbea clar, tare și răspicat pe holuri, ca toată lumea să o audă, că sunt cozi, doctori cu ture nesfârșite și bani pe care pacienții și familiile lor trebuie să le plătească pentru ca personalul medical să-i trateze omenește. Da, este nevoie de curaj când corupția este omniprezentă.

În Suedia, provocările constau în faptul că trebuie să plătim taxe mari pentru antreprenori, ceea ce-i oprește pe unii. De asemenea, lărgind perspectiva, Suedia se luptă cu lipsa de locuințe și devine mai greu să atragi persoane educate care să vină și să lucreze pentru start up-uri. Compania suedeză Spotify a scris recent o scrisoare deschisă adresată guvernului suedez subliniind problema locuințelor și dând de înțeles că, în cazul în care situația nu se va îmbunătăți, Spotify își va muta afacerile peste granițe, la fel ca alte mari companii suedeze. Citiți mai multe aici.

Un factor important în antreprenoriat constă, bineînțeles, în inovare și creativitate. România este locul unde estul se întâlnește cu vestul, atât geografic, cât și social. Bucureștiul se laudă cu o energie extraordinară, eclectică și nebunească când vine vorba de idei noi, concepte, festivaluri și cultură. Se întâmplă mereu câte ceva. Un prieten îmi spunea cum, în timpul comunismului, oamenii făceau dulceață de trandafiri folosind toate părțile plantei. Când resursele sunt puține, devii inventator. Românii sunt buni la a avea grijă de lucruri și rămân sustenabili. Satul românesc poate reînvăța vestul în legătură cu sustenabilitatea. Eu însămi am devenit mai recunoscătoare și mai atentă din 2011 de când m-am reîntors în România.

Există o pletoră de posibilități în domeniul antreprenoriatului în România și cred că ceea ce vedem este doar începutul. Generația mai tânără folosește social media într-o manieră inteligentă și construiește comunități și afaceri care vor schimba societatea în care trăiesc. Generația tânără se pricepe mai bine la încrederea reciprocă și la inițierea colaborărilor. Este mai deschisă la a oferi și a primi feedback, fără a se impacienta și a-și exprima teama de eșec. Acestea sunt abordări sănătoase pentru crearea unei afaceri care poate schimba România într-un mod pozitiv! 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • antreprenor şi întreprinzător, mama ei de limbă română!
    • Like 0
  • Draga Yvette stii cat de mult te admir ca persoana pentru ceea ce esti , dar si pentru ceea ce faci pentru noi ca romani si de ce nu si pentru tine ca romanca in devenire , insa relativ la subiectul in discutie , a curajului in afaceri am unele pareri diferite de tine Spun aceasta in cunostinta de cauza , eu insumi fiind mic intreprinzator si deasemenea din experienta unor prieteni in Canada

    Romanii pe langa defectele lor cunoscute au doua calitati relative la subiectul in discutie a) au simtul proprietati si al intreprinderii individuale foarte dezvoltate ( daca nu gresesc 80 % din populatie are casa , gospodaria si terenurile agricole pe care le lucreaza ca proprietate particulara pentru care s-a luptat permanent in istoria noastra ) ; b ) sunt isteti si inventivi , meseriasi calificati si priceputi , gasesc solutii si se descurca in orice situatie , istoria ne-a fortat sa fim asa

    Despre Romania putem sa mentionam : a ) bogatiile pe care inca le mai are de toate felurile si b) piata de desfacere inca nesaturata in foarte multe domenii

    In corelatie cu cele aratate foarte multi romani au devenit intreprinzatori particulari ( in special imediat dupa 90 ) si nu este vorba de curaj pentru ca nu a fost si nu este vreun pericol sa te privatizezi , exista doar pericolul propriu al proastei administrari si al lipsei de onestitate in raport cu clientii sau cu statul
    1 -- exista biroul unic la Registrul comertului unde pe baza unei documentatii , platind diferite taxe si pe baza unor declaratii pe propria raspundere poti sa infiintezi orice societate comerciala

    2-- poti sa pornesti de la ZERO , nu esti obligat sa ai un anume volum de activitate , nu esti obligat ca la sfarsitul anului sa fii pe profit , poti folosi ca sediu social cu acordul vecinilor propriul apartament unde firma nu plateste chirie , poti sa pornesti ca micro intreprindere cu impozit pe cifra de afaceri de 3 % ( la 100 lei realizati impozit de 3 lei adica foarte mic ) si daca lucrezi cu materialele clientului impozitul va fi numai pe munca ta nu pe materiale , nu esti obligat sa ai mai multi angajati , ulterior daca te dezvolti si treci la impozitul pe profit acesta va fi de 16 % adica mic in comparatie cu alte tari Exista si facilitati , scutiri de impozit pentru incepatori

    Dupa parerea mea singura conditie ca sa reusesti nu este curajul ci priceperea ta Daca nu vrei sa infiintezi o firma in domeniul in care nu esti calificat si in care nu te pricepi si pornesti de la priceperea proprie pentru care esti cunoscut si apreciat si oamenii te cauta, nu exista teama sau curaj de a incepe , piata in tara noastra este suficient de goala

    Despre ce poti sau nu poti sa faci in strainatate iata experienta unor prieteni in Canada Dupa ce au fost plecati cu toata familia mai multi ani si au lucrat la o multinationala cu salarii bune intro tara „perfecta „ au sfarsit prin a se intoarce in Romania si asi infiinta propria afacere Asta pentru ca tara „perfecta „ nu oferea nici o perspectiva de dezvoltare , pe langa dorul de parinti si de Romania La multinationala evolutia era plafonata de ierarhie iar daca te privatizai nu aveai piata pentru ca datorita concurentei puternice , a saturarii pietei si a neancrederii la o lucrare se cereau referinte sau lucrari anterioare pe care un incepator nu le avea si in final falimentai

    In concluzie nicaieri nu este mai bine ca acasa , sa iubim tara noastra , sa ne bucuram de ea si sa lucram aici pentru mai binele tuturor si implicit al nostru fara teama
    • Like 0
  • catalin check icon
    un mic comentariu despre suedia, facut de un profesor canadian, sau mai bine cealalta fata a "modelului suedez":

    http://www.culturavietii.ro/2016/05/31/lectia-suedeza-i/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+CulturaVietii+%28Cultura+vietii%29
    • Like 0


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult