Un sistem de testare „ca în lumea bună”, la matematică și română, creat de profesorul Dragoș Iliescu: „Datele ne arată că 35% dintre copiii din România suferă de test anxiety. Le transpiră mâinile, se bâlbâie și au perfomanțe mai scăzute la examene”

Pr. dr. Dragoș Iliescu este un proeminent specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică, cu o solidă activitate academică și experiență practică și cu o largă recunoaștere în comunitatea internațională de specialitate. Este profesor la Universitatea București și expertiza sa este una foarte rară: psihometria. Nu sunt mulți în lume care fac asta, mai exact este specializat în știința testării.

În ultimii 5 ani a lucrat la cearea unui sistem de testare a elevilor din România așa cum se face în afară, la școlile bune. brio.ro este acest sistem care se adresează părinților, copiilor, profesorilor și școlilor.

Dragoș Iliescu, vorbim despre o platformă de test, brio.ro lansată de curând…

De fapt vorbim de un working progress, noi am lansat brio.ro acum un an într-o formă de probă și, ca produs final, din septembrie 2019. Este un sistem de testare foarte sofisticat din punct de vedere tehnologic și nu mă refer la programarea din spate, ci la tehnologia psihometrică, adică mai exact cum se face, de fapt, testarea, evaluarea… A fost teribil de time and resource consuming, de aceea a durat atât de mult timp. Dezvoltarea acelui intelect property a durat cel puțin 4 ani și asta face ca nimeni să nu poată pune azi, rapid, ceva similar pe masă.

Dar de ce această platformă? Care a fost motivația?

Eu sunt psiholog și cariera mea, formarea mea, doctoratul meu sunt în psihologia muncii și organizațională, dar cariera mea internațională în care am expertiză este în psihometrie, adică teste și testarea psihologică, ce are la bază o tehnologie care, de fapt, se află și în spatele celebrelor teste de testare educațională de genul PISA, GMAT, GRI, ACT, TOEFL etc. Psihometria este o știință de sine stătătoare la acest monent, care vorbește despre testarea intangibilelor, cum ar fi depresie, autism, competență matematică…

Astea sunt intangibilele pe care… cum le poți măsura, dacă nu prin testare? De exemplu, competența matematică… E ceva intangibil, se poate face la nivelul simțului comun, prin aprecierea profesorilor care dau teze, sau teste la oră etc, dar ceea ce fac ei este să testeze o componentă a competenței matematice, nu o testează pe de-a-ntregul. Și cine a dat GMAT, care este obligatoriu, dacă vrei să lucrezi în business la un nivel înalt, și foarte mulți români l-au dat, sau dacă vrei să studiezi în Statele Unite la nivel de undergrad, trebuie să dai SAT (Scholastic Attitude Test), orice european, chinez, indian etc, care a mers acolo l-a dat, știe la ce mă refer. Psihometria este foarte matematizată. Și eu fac asta de 22 de ani, ajungând să lucrez cu OMS, cu OECD la celebrele teste PISA, și la altele de același gen. Psihometria este o expertiză foarte rară, nu știu dacă sunt 150 de oameni în toată lumea care să o aibă. 

Dar cum ai ajuns să faci asta?

Din întâmplare… Psihometria este o combinație rară pentru că trebuie să ai bune cunoștințe în sociologie și științele educației, dar trebui să te atragă și matematica, pentru că e foarte matematizată. Și foarte mulți din cei care fac psihologie, sau științe ale educației, urăsc matematica, statistica, și asta se întâmplă și în alte țări, nu doar la noi. E o combinație rară, care mie mi-a plăcut și asta fost șansa mea, așa am ajuns să lucrez intensiv la nivel internațional, am acordat consultanță unor state, unor guverne, pentru a crea sisteme de testare. Dar la noi în țară nu făceam încă așa ceva, de aceea am gândit brio.ro

De ce e nevoie de testare?

E nevoie de testare robustă, serioasă, fiindcă majoritatea modalităților prin care se face evaluarea educațională la noi este în dorul lelii, este teribil de neserioasă. Așa că, acum 5 ani am început să batem la uși…

Produsul se adresează și profesorilor, desigur, avem și școli înregistrate în sistem. Pe profesori această platformă îi ajută teribil de mult, pentru că (ne spun statisticile de la minister) un profesor de școală generală își ocupă 14 ore pe săptămână controlând lucrări.

La ce uși?

Un sistem de testare de genul acesta ar fi fost ideal să fie sub umbrela ministerului, dar nimeni nu a vrut să discute cu noi. Nu vreau să comentez asta, probabil că nu a fost considerată o prioritate… Și, probabil că o trecere la acest gen de evaluări este mai degrabă politică, pentru că pune la masă mai multe părți interesate și implicate în domeniu, care se îngrijorează la orice schimbare de sistem. Deci nu am avut atunci cum să creez această schimbare într-un sistem formal și, cum am mai făcut deseori în viață, știind că există o nevoie, am decis să o fac ca un business privat, dacă statul n-a vrut.

Cu cine ai lucrat?

Cu Brandient teribil de mult, cu Aneta Bogdan, pentru că ne-a fost clar că acesta este și un exercițiu de comunicare, întrucât am creat o nouă categorie într-un business și așa complicat, mă refer la educația care, în România, este foarte dificilă. La noi există convingerea că sănătatea și educația sunt gratuite. Nu-i chiar așa… Deci am luat Brandient ca partener în brio.ro pentru că știe bine comunicare și brand.

Cui se adresează brio.ro?

Tuturor celor implicați în educație: copiilor, părinților, profesorilor, școlilor. Copiii sunt mai puțin atrași, pentru că există puțini copii care vor să fie testați. Nevoia este resimțită mult mai acut la nivelul părinților. Brio.ro este perceput de părinți ca un evaluator independent, ceea ce și este, care spune unde se plasează cu adevărat copilul. Brio.ro este un evaluator independent și față de profesor, și față de meditatorul copilului. Așa că părinții sunt aceia care își fac cont pentru copiii lor, ca să fie testați. Produsul se adresează și profesorilor, desigur, avem și școli înregistrate în sistem. Pe profesori această platformă îi ajută teribil de mult, pentru că ceea ce ne spun statisticile de la minister este că un profesor de școală generală își ocupă 14 ore pe săptămână controlând lucrări.

Sunt teste din toate materiile?

Nu. Din română și matematică, deocamdată. Lucrăm și la alte materii, dar deocamdată avem doar mate și română. Durează teribil de mult să faci acest teste, pentru că ele nu sunt statice, ci sunt dinamice și se bazează pe o bancă de probleme.

brio.ro nu inventează roata, ci aduce în România ceea ce se întâmplă în lumea bună la nivel de testare.

Dar sunt multe teste pe internet, care este diferența?

Acelea nu măsoară competența, întrebările nu te trec prin toată materia, nu sunt bine „împrăștiate” pe grade de dificulate. Brio.ro are o bancă de 20 000 de probleme de matematică care sunt deja calibrate ca dificultate, ele au fost scrise de profesori și evaluate de profesori experți, răsevaluate de Societatea Română pentru Științe Matematice (cei care au Gazeta Matematică).

Aceste item-uri au fost recalibrate pe eșantioane reprezentative la nivel național pe câte 5000 de copii din fiecare clasă, deci 60. 000 de copii au fost testați în total, ceea ce ne-a ajutat să înțelegem care este nivelul real de dificultate al fiecărei probleme. Eu știu că, dacă dau această problemă de clasa a cincea, doar 12% din copiii de clasa a cincea din România o fac, ceea ce înseamnă că are un grad de dificultate de 88%. Deci noi nu lucrăm cu evaluări, ci cu măsurări reale ale dificultății și cu alți parametri care se pun pe problema aia. Asta înseamnă că, automat, fiecare copil care trece prin problema respectivă, poate fi comparat cu toți copiii de aceeași vârstă și aceeași clasă cu el. Și acesta este un lucru excelent, pentru că la final, când obții un scor din brio.ro nu te compari cu un standard al programei școlare, ci te compari și cu alți copii de același fel ca tine, aflând astfel la cât la sută te afli în ierarhia teoretică din România.

Ce înseamnă teste dinamice?

În momentul în care generezi un test, tu nu o să vezi aceeași problemă cum ai văzut în testul anterior pe care l-ai generat. Dar testul al doilea este echivalent ca dificultate cu primul pe care l-ai generat, ceea ce te ajută să te retestezi. Fiindcă dacă eu te testez, data viitoare, la a doilea test, vei lua o notă mare, că ai văzut cumva care este genul de întrebări, la testele de la brio.ro nu se întâmplă așa, eu nu îți cresc, sau scad dificultatea și asta este, de obicei, o problemă când ți se dă alt test. Este o problemă inclusiv la testele de Evaluare Națională sau Bac.

La Evaluarea Națională se afirmă, de exemplu, că cele două forme de teste sunt echivalente, dar toate datele cercetărilor arată că ele nu sunt echivalente. Anul trecut forma B a fost mult mai ușoară decât forma A. Deci copiii care au primit forma B la Evaluarea Națională au fost favorizați față de cei care au primit forma A.

În concluzie, ai acest gen de probleme când tu retestezi un copil cu alt test care nu are în spate, cum e la brio.ro, tehnologia care păstrează intact nivelul de dificultate. Asta te ajută să retestezi un copil de câte ori vrei și să testezi dacă există progres real, sau nu. Așa se face testarea în școlile britanice de exemplu, prin exact aceeași tehnologie. Noi nu inventăm roata, ci aducem în România ceea ce se întâmplă în lumea bună la nivel de testare.

Și cele de română?

Avem, doar 4000 de itemuri de română, dar sincer să fiu, nu am simțit nevoia să avem zeci de mii de itemuri, cu 4000 e suficient.

Un profesor bun și cu vocație îți poate deschide apetitul pentru orice lucru, oricât de mult l-ai fi urât.

Care este modelul de business?

Este bazat pe abonamente, care sunt derizorii ca preț, 25 de lei pe lună abonamentul de bază. Sunt părinți care dau cu două mâini bani pe pregătire suplimentară și au zero indicii privind progresul real al copilului cu meditatorul respectiv.

Cu brio.ro poți vedea un proges real?

Da. Cu brio nu verifici doar copilul, ci și pe profesorul lui. Îl măsor cu brio și el este la 40, îl trimit la meditație și e tot la 40. Atunci înseamnă că nu s-a întâmplat nimic. Sau dimpotrivă, crește, și asta înseamnă că elevul beneficiază de pe urma relației cu profesorul lui meditator. Dar, pentru a face o astfel de evaluare, înseamnă că am nevoie de un evaluator independent. Profesorul în mod evident este partea interesată în povestea asta. Sunt teribil de mulți meditatori pe care îi ajută brio.ro, fiindcă este și un instrument psihopedagogic care oferă informații foarte structurate și părintelui, și copilului despre nivelul real la care se află acesta din urmă.

Deci brio este o platformă care…

Noi nu o prezentăm ca o platformă, ci ca un sistem de testare care este creat pentru accelerarea performanței în educație.

Există copii care urăsc matematica atât de mult încât nici brio nu-i poate ajuta?

Există copii care urăsc matematica punct. Și nimeni, niciodată, nu-i poate face să simtă altfel. Deși greșesc când spun asta, pentru că am avut privilegiul de a-l vedea pe Radu Gologan predând lucruri teribil de complicate la copiii extrem de mici și nu-ți vine să crezi că acești copii pricep principiul din spatele unei integrale.

Omul sfințește locul. Profesorii buni sunt puțini. Un profesor bun și cu vocație îți poate deschide apetitul pentru orice lucru, oricât de mult l-ai fi urât. Dar sunt puțini Radu Gologan în lumea asta. A fost un privilegiu să-l văd, a fost ca atunci când mergi la Ateneu și vezi un virtuoz interpretând o partitură.

În general însă da, sunt foarte mulți copii care au luat distanță de matematică sau limba română sau față de altă materie. Pe de altă parte nu trebuie neapărat să-ți placă, este un obstacol pe care sistemul de învățământ îl pune în fața ta și trebuie să treci peste el. E ca la alergarea cu garduri, ca să ajungi la final, trebuie să sari gardul. Nu conteză atât de mult ca motivația copilului care se testează să vadă unde se află sau unde trebuie să mai lucreze, trebuie să fie legată de iubirea pentru matematică, ci mai degrabă ar trebui să fie mai pragmatică…

Ce se va întâmpla cu acești copii care anul acesta au pierdut un semestru și care vor avea o vară complicată și care au trecut la acest home schooling care, să fim serioși, nu este prea fericit.

Ce facem acum este cel mai bun lucru pe care putem să-l facem acum. Pentru clasele mici, decalajul nu se va simți atât de mult ca la clasele mari. Literatura de specialitate din domeniul pedagogiei analizează orice formă de evoluție, de dezvoltare a educație, în luni de școală, adică raportează efectul unei intervenții oarecare în educație în luni de școală.

Adică să zicem că inventez un nou mod de a preda matematica, experimentez și ajung la niște rezultate și, la final văd cât am avansat și ce progres am cu copii și unde m-aș fi aflat, ca timp, dacă nu aș fi aplicat această nouă metodă, această nouă intervenție.

În educație, luna de școală e moneda de schimb, să zicem. Cu alte cuvinte, va exista un decalaj în număr de luni de școală pe care îl vor avea copiii care nu au primit o intervenție, față de copiii care au primit acea intervenție. Când vorbim de 3 luni de școală pierdute anul acesta, vorbim de ceva absolut uriaș. Dar speranța mea este că educația fiind și formală și informală, mai ales copiii de gimnaziu și liceu învață cel puțin la fel de mult nonformal și formal pe cât învață informal. Deci simplu fapt că se vor uita la un documentar și vor vorbi cu colegii de școală, înseamnă că învață. Asta nu s-a oprit. Ce s-a oprit, este că nu mai fac proiecte pentru școală, poate că nu mai citesc cu atât atenție cartea de biologie.

Cel mai bun mod să înveți o materie este să te testezi la acea materie

Recomanzi testarea zilnică?

Nu, o dată la 2, 3 zile, eu însumi fac așa cu copiii mei. Tindem să spunem că testarea e doar testare, cât de mult trebuie să-l evaluez eu pe zi? Cred eu că există o evoluție mare de azi pe mâine? Să fi crescut competența lui de azi pe mâine? Probabil că nu.

Deci, ca să văd dacă s-a îmbunătățit sau nu, nu am nevoie de o testare cu frecvență mare. Dar testarea aduce și alte beneficii. O să mă refer la două. Primul este cea de desensibilizare. Datele ne arată că 35% dintre copiii din România suferă de test anxiety. Le transpiră mâinile, se bâlbâie și au perfomanțe mai scăzute la examene. 35 % e un număr mare, înseamnă o treime din copiii României. Deci noi subevaluăm sistematic perfomanța școlară a unei treimi din copiii României! E clar că aici minsterul trebuie să facă ceva, părțile implicate în educație trebuie să facă ceva!

Unul din lucrurile care miniminează anxietatea, care o ține sub control, este familiaritatea cu testul și cu situația de testare. În vestul Europei copiii sunt testați mult mai mult ca la noi. În America se vorbește chiar de overtesting, dar ce vreau să spun este că simplul contact cu situația de testare, te face mai puțin sensibil la situația de testare.

Un al doilea lucru este că, deși noi spunem explicit că brio.ro nu este o platformă de intervenție, nu te învățăm cum să faci matematică, nu te învățăm cum să rezolvi problema, noi îți spunem totuși specific ce tip de probleme nu știi să faci, la ce mai trebuie să lucrezi, ce știi bine etc. Copiii sunt ghidați spre locul pe care îl mai au de studiat, deci avem impact asupra educației, pentru că, cel mai bun mod să înveți o materie este să te testezi la acea materie.

Ce se măsoară în acest teste? Timpul? Rezultatele?

Limita de timp a testelor e generoasă, nu e o mare presiune de timp. Fiecare item are asociat un timp, profesorii s-au uitat la fiecare item în parte și au decis care este perioada de timp în care poate fi făcută fiecare item (exercițiu, problemă, cerință etc). Durata maximă a testului este o sumă a duratelor maximale acordate fiecărui item. Se măsoară însă, prin aceste teste, dacă itemurile sunt rezolvate în mod real. Noi nu raportăm, nu calculăm rezultatul în număr de rezultate greșite sau corecte, fiindcă nu este relevant, noi măsurăm direct nivelul de abilitate pe care îl are un copil. Adică, dacă un copil reușește în mod constant să rezolve ecuații de o mare dificultate, dar greșește la ecuații simple, eu nu pot trage concluzia că el nu înțelege ecuații, ci că este mai degrabă neatent că, dacă măsor competența, eu nu pot confunda neatenția cu nivelul de competență, deci copilul în cazul acesta nu va fi depunctat, ci va primi doar un avertisment că este neatent.

foto arhiva personală și Pixabay

Citește mai mult pe cristinastanciulescu.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp