Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Uniunea Europeană a hotărât începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Însă nu trebuie să ne grăbim să ne facem iluzii

Maia Sandu, UE

Foto - Inquam Photos/ Elena Covalenco

Văd un mare val de entuziasm în online în legătură cu faptul că Uniunea Europeană a hotărât începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Însă toți cei care apelează la emoție ar trebui să aibă în vedere faptul că UE a deschis negocierile de aderare la blocul comunitar și cu Ucraina.

De fapt, datorită Ucrainei a ajuns și guvernul de la Chișinău să se bucure de acest moment istoric.

În orice caz, dincolo de emoția de moment, o să-mi permit să fiu puțin mai realist în ceea ce privește aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE.

Șefii de stat şi de guvern ai UE au hotărât joi seară începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

Procesul însă poate fi reversibil dacă aceste două țari nu se vor conforma reformelor cerute de Comisia Europeană în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.

Deși Ucraina ar putea avea nevoie de mai mult de un deceniu pentru a adera în cele din urmă la blocul comunitar, decizia de a o accepta în mod oficial ca țară care a început negocierile este un simbol al intenției UE de a pătrunde și mai mult în teritoriul fostei Uniuni Sovietice.

Să nu ne facem iluzii. Decizia liderilor UE arată că Ucraina și Republica Moldova vor avea multe „teme de făcut” pentru a îndeplini condițiile de aderare.

Însă unda verde primită de aceste două state este un semnal pentru Rusia că Ucraina, dar și alte țări din fosta Uniune Sovietică, nu sunt obligate să rămână în sfera de influență rusă.

Numai că, în spatele retoricii triumfătoare privind acordarea statutului pentru Ucraina și Republica Moldova de țări care încep negocierile pentru aderarea la UE, există îngrijorare în cadrul blocului comunitar cu privire la modul în care Bruxelles-ul poate rămâne coerent în timp ce continuă să se extindă.

După ce a început în 1951 ca o organizație formată din șase țări pentru a reglementa producția industrială, UE are acum 27 de membri care se confruntă cu provocări complexe, de la schimbările climatice și ascensiunea Chinei până la un război la propria ușă.

Mai mulți lideri ai UE au spus în ultimul an că trebuie să aibă loc o reformă a procedurilor interne pentru ca puterea politică de la Bruxelles să se pregătească pentru aderarea noilor membri.

În plus, cerința unanimității frustrează adesea ambițiile UE, deoarece statele membre pot bloca deciziile sau le pot atenua.

Toți liderii UE au salutat „decizia istorică” de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări care încep negocierile pentru aderarea la UE, dar ar trebui să fim conștienți de faptul că procesul de aderare va fi exigent și că momentul de azi are foarte multă însemnătate politică, care e legată în mod fundamental de contextul războiului Rusiei în Ucraina.

Tratatele UE nu au în vedere aderarea de noi membri la blocul comunitar atât timp cât pe teritoriul acestor state se duc războaie. Iar Republica Moldova cu Transnistria sa și Ucraina cu estul său are probleme în acest sens.

Însă e un moment care arată că se mai întâmplă și lucruri bune la Bruxelles, chiar dacă 2024 nu sună chiar atât de promițător în a oferi momente care să ne facă să rămânem optimiști.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult