Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Uniunea Europeană a hotărât începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Însă nu trebuie să ne grăbim să ne facem iluzii

Maia Sandu, UE

Foto - Inquam Photos/ Elena Covalenco

Văd un mare val de entuziasm în online în legătură cu faptul că Uniunea Europeană a hotărât începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Însă toți cei care apelează la emoție ar trebui să aibă în vedere faptul că UE a deschis negocierile de aderare la blocul comunitar și cu Ucraina.

De fapt, datorită Ucrainei a ajuns și guvernul de la Chișinău să se bucure de acest moment istoric.

În orice caz, dincolo de emoția de moment, o să-mi permit să fiu puțin mai realist în ceea ce privește aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE.

Șefii de stat şi de guvern ai UE au hotărât joi seară începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina.

Procesul însă poate fi reversibil dacă aceste două țari nu se vor conforma reformelor cerute de Comisia Europeană în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.

Deși Ucraina ar putea avea nevoie de mai mult de un deceniu pentru a adera în cele din urmă la blocul comunitar, decizia de a o accepta în mod oficial ca țară care a început negocierile este un simbol al intenției UE de a pătrunde și mai mult în teritoriul fostei Uniuni Sovietice.

Să nu ne facem iluzii. Decizia liderilor UE arată că Ucraina și Republica Moldova vor avea multe „teme de făcut” pentru a îndeplini condițiile de aderare.

Însă unda verde primită de aceste două state este un semnal pentru Rusia că Ucraina, dar și alte țări din fosta Uniune Sovietică, nu sunt obligate să rămână în sfera de influență rusă.

Numai că, în spatele retoricii triumfătoare privind acordarea statutului pentru Ucraina și Republica Moldova de țări care încep negocierile pentru aderarea la UE, există îngrijorare în cadrul blocului comunitar cu privire la modul în care Bruxelles-ul poate rămâne coerent în timp ce continuă să se extindă.

După ce a început în 1951 ca o organizație formată din șase țări pentru a reglementa producția industrială, UE are acum 27 de membri care se confruntă cu provocări complexe, de la schimbările climatice și ascensiunea Chinei până la un război la propria ușă.

Mai mulți lideri ai UE au spus în ultimul an că trebuie să aibă loc o reformă a procedurilor interne pentru ca puterea politică de la Bruxelles să se pregătească pentru aderarea noilor membri.

În plus, cerința unanimității frustrează adesea ambițiile UE, deoarece statele membre pot bloca deciziile sau le pot atenua.

Toți liderii UE au salutat „decizia istorică” de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări care încep negocierile pentru aderarea la UE, dar ar trebui să fim conștienți de faptul că procesul de aderare va fi exigent și că momentul de azi are foarte multă însemnătate politică, care e legată în mod fundamental de contextul războiului Rusiei în Ucraina.

Tratatele UE nu au în vedere aderarea de noi membri la blocul comunitar atât timp cât pe teritoriul acestor state se duc războaie. Iar Republica Moldova cu Transnistria sa și Ucraina cu estul său are probleme în acest sens.

Însă e un moment care arată că se mai întâmplă și lucruri bune la Bruxelles, chiar dacă 2024 nu sună chiar atât de promițător în a oferi momente care să ne facă să rămânem optimiști.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult