Foto Guliver/Getty Images
După ce vicepremierul Raluca Turcan a lansat în spațiul public ideea creșterii vârstei de pensionare la 70 de ani, într-o primă fază doar sub forma unei opțiuni a salariatului, ministrul muncii, doamna Violeta Alexandru a făcut niște clarificări. Conform acesteia, guvernul se află într-o fază de documentare, abordarea fiind totuși serioasă, dar departe de o decizie în acest subiect. Mai ține să precizeze doamna ministru că nu a vorbit nimeni despre obligativitate, ci doar de opțiune, aruncând vina pe propaganda PSD, pe „fake news-ul” propagat, pentru neliniștea ce s-a creat în rândul populației.
Totuși, doamna Turcan a afirmat că, România nu este pregătită pentru creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani, nicidecum că nu ar exista o intenție în această direcție. Oricum, nu este nevoie de propaganda vreunui partid pentru ca noi, contribuabilii acestei țări, să știm că distanța de la opțional la obligatoriu este una foarte mică, așa că e numai normal să începem să punem cap la cap argumente pro și contra.
Pensia publică, chiar dacă este ratificată prin lege, este de fapt un contract între statul român și contribuabilul proaspăt intrat pe piața muncii. Contribuabilului îi este reținut un procent din veniturile salariale lunare, urmând ca atunci când atinge vârsta de pensionare, sau se alege cu vreo invaliditate, boală, care-l face inapt pentru muncă, statul se angajează să-i plătească acestuia o indemnizație lunară pentru tot restul vieții. Ca în orice contract, există drepturi și obligații de ambele părți, iar schimbarea termenilor contractuali ar trebui să se facă cu acordul părților.
Jonglarea practicată periodic de către stat cu vârsta standard de pensionare nu poate fi discreționară, propunerea actuală ridicând în mod inevitabil câteva întrebări. Ce criterii sunt admisibile pentru raportare, în funcție de care se decide creșterea vârstei de pensionare? Dacă va fi oferită opțiunea pentru o vârstă de pensionare mai mare, de ce nu ar putea fi luată în discuție și scăderea ei, tot pe bază de opțiune? Cât de mare este libertatea statului în a stabili creșterea vârstei standard de pensionare?
Spre exemplu, în cazul propunerii de față, cel puțin în ceea ce-i privește pe bărbați, saltul este de 5 ani, fără vreo explicație obiectivă, s-au adăugat 5 ani pur și simplu. Nu pot să nu mă întreb, de ce 5 ani și nu 7, sau 10, 15, din moment ce nu există un prag superior peste care nu se poate trece? Consimțământul contribuabilului direct afectat contează? Dacă da, în ce măsură? Pentru că este clar că fiecare an adăugat vârstei standard de pensionare înseamnă, pe de o parte creșterea contribuției individuale, iar pe de altă parte are ca efect scăderea perioadei în care contribuabilul se va bucura de beneficiile vieții la pensie cu același număr de ani.
Este adevărat că munca înnobilează, mai ales atunci când este prestată de alții, dar de la o anumită vârstă ar fi de dorit să decidem fiecare în parte dacă ne continuăm, sau nu, activitatea profesională. Mai mult, creșterea vârstei standard de pensionare are un efect direct și asupra pensiei private obligatorii (pilonul II), întrucât revendicarea activului net acumulat este condiționată de deținerea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă. În caz contrar, dacă lucrurile nu merg chiar așa de bine, mai pot revendica activul defunctului moștenitorii acestuia.
O altă problemă ce trebuie avută în vedere este cea legată de riscul social, care crește odată cu vârsta. Chiar și având în vedere actuala vârstă de pensionare, este foarte complicat pentru un șomer în vârstă de 50-55 de ani să se reangajeze, astfel că riscă să stea ani de zile fără ocupație, dar și fără venituri, așteptând să ajungă la vârsta standard de pensionare. Avantajul seniorilor constă în general într-un plus de experiență, or experiența începe să pălească în fața flexibilității, într-o societate aflată într-o continuă schimbare, schimbare ce se petrece într-un ritm nebunesc. Și acum, să fim sinceri, cât randament poate da un om ajuns la vârsta de 60 de ani, încât să convingă un recrutor să îl prefere în locul unui tânăr de 25-35 de ani?
Cu atât mai complicată va fi situația când va fi ridicat pragul la 70 de ani. Dar aceste aspecte cu greu pot fi înțelese de niște funcționari care au lucrat toată viața la stat, acolo unde nu există concurență pe post și de unde pot ieși în liniște la pensie, uneori chiar și numai formal, dublându-și astfel veniturile, de la o zi la alta, prin cumulul pensiei cu salariul.
Nu în ultimul rând, creșterea vârstei de pensionare va avea un impact negativ asupra șomajului. Prin păstrarea unor posturi blocate pentru mai mult timp, este afectat ciclul natural de schimbare a generațiilor în piața muncii, complicând integrarea celor tineri.
Și de această dată, am observat că se folosește argumentul țărilor în care vârsta standard de pensionare este mai ridicată decât cea din România. Exemplul altor țări poate servi ca sursă de inspirație, este bine să fie luat în considerare. Totuși, faptul că ceva se întâmplă într-o altă țară nu este un argument pentru a se întâmpla la fel și în țara noastră. Pe lângă faptul că nu este exclus să greșească și alții, este foarte posibil să existe diferențe fundamentale de profil și rezultatele să fie complet altele.
Conchizând, chiar dacă sistemul public de pensii va traversa o perioadă dificilă în următoarele decenii, consider că nu este corectă și nici morală creșterea vârstei de pensionare peste consimțământul contribuabilului afectat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
in 63-70 de ani de la nastere, conditiile de trai dar si cele inascute conduc la evolutii diferite, e cale lunga, dar socialismul sisocialistii ne vedeau/si ne vad pe toti la fel, pe toti egali
Se precizeaza mereu ca nu va fi obligatoriu ci sa dea posibilitatea ca in sectoarele unde exista criza de forta de munca calificata (invatamant,sanatate,etc) sa poata continua activitatea acele persoane care pot si doresc, sa nu fie scosi obligatoriu la pensie
Manipulatorii PSD-isti bat campii mereu pe aceasta tema pentru a introduce teama in populatie. Populatia s-a maturizat si nu mai crede dezinformarile propagate
Pensii speciale, vârsta de pensionare anticipata, pensionari pe caz de boala care muncesc în privat, toate astea apasă atâta pe salariați cât și pe pensionari. Muncim ca să ținem o sleahta de nesimțiți.
Mai nou un parlamentar de la USR se lauda cum a adus în parlament în discuție ieșirea anticipata la pensie a vatmanilor și a șoferilor de autobuze.
Liberalii aduc în discuție pensionarea la 70 de ani. Asta inteleg politicienii, sa facă loby ptr unii sau alții, nu sa găsească o rezolvarea general și principial aplicabila.
În privat e normal să poată lucra însă NU la stat. Chiar pensionat pe caz de boală. Poate pentru munca lui era inapt fizic însă la un birou încă mai poate. Deja nu mai apasă bugetul de stat, e treaba patronului dacă îi convine.
Sistemul german are șmecheria inclusă, vrei mai devreme, ești penalizat, se scot bine cu asta. Cred că au vârsta de pensionare 67 de ani. Pagubă-n ciuperci, are balta pește, se face imediat coadă pentru un post.
Acum sunt vatmanii, mâine vor fi alții. Nu asa se rezolva lucrurile.
În sistemul german nu este asa cum spuneți. Nu este nicio șmecherie, pur și simplu plătești prin asigurări diferența dintre cât pierzi dacă ieși mai devreme și dacă ieși la limita de vârstă. Banii nu se pierd, pur și simplu plătești ca să te bucuri mai devreme de anii de pensie.
Sistemul german are limita unitara ptr vârstă de pensionare, ca ești în armata, politie sau vatnana.
Nu se va face nici cum spun eu nici cum spuneți dvs. Și e foarte bine, fiindcă unii ar vrea, văd, vârstă unică de pensionare ( vârsta unică de exercitare a profesiei după care ce?) indiferent de meserie, risc, stres, uzură. Sincer, mă bucur c-o fac alții care chiar se pricep.
Și ce mai văd, și nu numai aici, desconsiderarea unei meserii. "Ce face vatmanul? Trage de o maneta acolo. Asta-i muncă?" Mulți gândesc așa, sper că nu și factorii de decizie.
Ba, mai mică la cei de la care se cere atenție, concentrare și reflexe. De aia și testele sunt mai grele.
Autobuzul tot oameni transportă (sau.copii!!!!) nu cartofi.
Sau și piloții? Cei de la Lufthansa făceau grevă ( și ) pentru un an-doi reducerea vârstei de pensionare, pe la 53-54. Să devină însoțitori de bord?
Partidul acela se gândește la siguranță în primul rând. Poate și la etică. Sau doar la lege: pensionarea se face pe meserie și post, de reconversie în astfel de cazuri n-am auzit.
Amuzant este ca faceți comparație între vatmani/șoferi de autobuz și piloții de avion.
https://www.focus.de/finanzen/news/100-000-euro-gehalt-und-rente-mit-55-ich-fuehle-mich-wohl-bei-der-lufthansa-und-streike-trotzdem_id_3734203.html
Inteleg ca va deranjează ca un anumit partid a propus asta, poate ar fi bine sa le atrageți lor atenția, nu sa le țineți partea. Suntem aici din cauza politicienilor.
Asa cum am mai spus, inechitatea sociala se naște prin practicile astea care nu au legătură cu economia. Sunt angajati care lucrează o viata în ture, sunt epuizați, nu știu sa facă altceva, alții au munci grele, santieristi, salahori, agricultori, șamd. S-a trezit acum USR-ul sa facă pomana din banii pentru pensie, în loc sa găsească soluții. Partidul altfel......
Exista un control anual de medicina muncii si anumite cerinte pentru fiecare profesie. Ar trebui facut corect si cautate solutii pentru cei care se imbolnavesc si nu mai indeplinesc criteriile. Asigurat un acces real si eficient la mijloace de preventie. Infarct nu face un om sanatos. Faptul ca ai peste 60 de ani nu inseamna automat ca esti atat de bolnav incat sa afectezi siguranta circulatiei.
Este o lege cu totul negandita. Introduce o discriminare arbitrara si intre soferi. Ce diferenta este intre factorii invocati de propunatori in exp. de motive intre un sofer de autobuz urban si unul de autobuz interurban, sau si mai mult, de autobuz interlocalitati in zone montane? Dar intre un vatman si un sofer de Tir? Nu putem introduce facilitati pt. o categ. sau alta, fara a examina toate profesiile, tot sistemul de pensii si fara a respecta princ. contributivitatii.
Bineinteles, asta nu inseamna ca orice epava trebuie sa poata pilota un avion insa de aia exista controale medicale periodice, care la categoriile astea profesionale sunt destul de serioase.
Toți șoferii, vatmanii, sunt afectați de stres și uzură: trafic infernal, zmei cu BMW călare pe șine, poliție nulă. Probabilitatea să se întâmple ceva e mică, însă pagubele ar fi imense: vieți omenești. Aici aș întreba cum ar fi ca în autobuzul școlar condus de unul de 65 de ani să fie propriul copil?
Pentru un principiu (bine condimentat cu mânie proletară) n-aș pune în pericol vieți.
Ba eu cred că trebuie introduse, nu numai pentru ei ci mai ales pentru siguranța celor pe care-i transportă.
Am extins spre alte categorii pentru a arăta absurdul situației. N-am reușit...
Ar trebui să ne preocupe alte aspecte ale inechității nu soferul, vatmanul, oameni care evident muncesc și o avere nu câștigă.
Cât despre reconversia profesională după o vârstă când legea îi interzice să-și mai practice profesia îmi pare abuzivă. Ca un dulap care nu mai arată bine în dormitor și-l mut în debara sau o haină pe care o trec la " de casă ". Oamenii nu sunt obiecte care după ce nu mai sunt buni de ceva îi mutăm în altă parte.
USR e un partid umanist și sper să rămână așa.