Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Vești bune din România, nebăgate în seamă de nimeni. Ce mai fac „tinerii din ziua de azi”

European Digital Youth Summit

Se mai întâmplă lucruri în România de care poate nici nu știm multe. Oricât am boscorodi „noua generație”, copiii aceștia încearcă să se implice, să viseze și să dorească să schimbe ceva în România, dar nu numai.

La începutul lui iulie a avut loc la București European Digital Youth Summit (EDYS22), organizat pentru a aprofunda discuțiile despre viitorul Europei, o discuție poate mai importantă ca niciodată. Evenimentul a fost organizat de Group of the European Youth for Change - GEYC, organizație de tineret din România.

Evenimentul a avut parte de 131 de participanți fizic prezenți în București, iar 126 online din 33 de țări, misiunea principală a întâlnirii fiind să aducă tinerii Europeni împreună și să încurajeze colaborarea cu părțile interesate din comunitățile lor. Tema EDYS22 a fost următoarea: „Un viitor mai verde, mai digital și social al Europei”.

Ok, de ce vă zic de aceste lucruri? Cu ce ne ajută pe noi că asta s-a întâmplat în București? Nouă ce ne iese? 

Ei bine, săptămânile trecute s-au mai întâmplat câteva lucruri de care ar trebui să știm și care sunt relevante pentru noi, da. Pentru noi, cetățenii României.

În primul rând, Legea Interoperabilităţii, pentru „eliminarea dosarului cu șină”, a fost adoptată de Camera Deputaţilor. Aceasta dorește reglementarea și facilitarea schimbului de date între sistemele informatice ale diferitelor instituții ale statului. Această lege, în alte cuvinte, dorește eliminarea schimbului de date pe suport fizic și a birocrației, fiind nevoie de doar o singură interacțiune cu autoritățile, având în vedere actele necesare. Legea merge acum spre promulgare.

În al doilea rând, The Digital Services Act package (Actul european privind serviciile digitale) a fost aprobat. Acesta este o propunere legislativă care urmărește modernizarea Directivei privind comerțul electronic în ceea ce privește conținutul ilegal, publicitatea transparentă și dezinformarea online. Acesta dorește să facă din internet un loc mai sigur pentru cetățeni și vizitatorii UE, punând capăt dezinformării dăunătoare, vânzării și achiziționării de bunuri ilegale și difuzării sau partajării de conținut dăunător. Termenii actului se vor aplica tuturor instituțiilor relevante accesibile online pentru cetățenii UE și acestea vor trebui să se asigure că platformele lor sunt conforme.

În al treilea rand, Digital Markets Act (Actul piețelor digitale) a fost de asemenea aprobat. Aceasta este noua lege a UE pentru a face sectorul digital mai echitabil și mai contestabil. Pentru a face acest lucru, Digital Markets Act (DMA) stabilește un set de criterii obiective definite în mod restrâns pentru calificarea unei platforme online mari, așa-numite „gatekeeper”. Doar acești „gatekeeper” vor trebui să se conformeze cu “do’s and don’ts” menționate în DMA. Este printre primele inițiative care reglementează în mod cuprinzător puterea de “gatekeeper” a celor mai mari companii digitale.

Acum, revenind la acești „copii” care s-au întâlnit în București pentru a discuta aceste provocări, probleme, dar și eventualele oportunități și soluții facilitate de regulamente. La mai puțin de 20 de ani, încep să abordeze astfel de teme, să se conecteze cu tineri din alte țări europene, iar așa să se obișnuiască cu un jargon european, dar și digital.

Am menționat ceva interesant mai sus, “[...] oportunități și soluții facilitate de regulamente”. Am învățat că regulamentele nu sunt rele și nu sunt rădăcina durerilor antreprenorilor sau a cetățeanului, ci sunt ceva necesar si de dorit, pentru ca piețele să nu devină vestul sălbatic. Sincer, a fost greu să înțeleg aceasta la început, dar îmi dau seama tot mai mult că țările de succes au regulamente și politici care facilitează în final mediul de business, dar și viața împlinită a oamenilor.

Vorbim de noile generații și tot sperăm de 20 de ani că ei vor schimba România. Eu cred că deja o facem, doar că uneori aceste lucruri frumoase se întâmplă fix sub nasul nostru, iar noi nu realizăm. Viitorul e digital, din tot mai multe puncte de vedere, o vedem în viața de zi cu zi, aceasta este șansa României, iar dacă noi putem fi locul unde astfel de teme sunt abordate, chiar în Europa, hai să încurajăm aceasta!

O să termin prin a vă spune ce mi-a zis un student din Spania, de asemenea prezent la eveniment: „În România, vorbiți mult mai mult despre valori europene, Uniunea Europeană și viitorul vostru, ca țară pe continent. Avem de învățat de la voi!’

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult