Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Vești bune din România, nebăgate în seamă de nimeni. Ce mai fac „tinerii din ziua de azi”

European Digital Youth Summit

Se mai întâmplă lucruri în România de care poate nici nu știm multe. Oricât am boscorodi „noua generație”, copiii aceștia încearcă să se implice, să viseze și să dorească să schimbe ceva în România, dar nu numai.

La începutul lui iulie a avut loc la București European Digital Youth Summit (EDYS22), organizat pentru a aprofunda discuțiile despre viitorul Europei, o discuție poate mai importantă ca niciodată. Evenimentul a fost organizat de Group of the European Youth for Change - GEYC, organizație de tineret din România.

Evenimentul a avut parte de 131 de participanți fizic prezenți în București, iar 126 online din 33 de țări, misiunea principală a întâlnirii fiind să aducă tinerii Europeni împreună și să încurajeze colaborarea cu părțile interesate din comunitățile lor. Tema EDYS22 a fost următoarea: „Un viitor mai verde, mai digital și social al Europei”.

Ok, de ce vă zic de aceste lucruri? Cu ce ne ajută pe noi că asta s-a întâmplat în București? Nouă ce ne iese? 

Ei bine, săptămânile trecute s-au mai întâmplat câteva lucruri de care ar trebui să știm și care sunt relevante pentru noi, da. Pentru noi, cetățenii României.

În primul rând, Legea Interoperabilităţii, pentru „eliminarea dosarului cu șină”, a fost adoptată de Camera Deputaţilor. Aceasta dorește reglementarea și facilitarea schimbului de date între sistemele informatice ale diferitelor instituții ale statului. Această lege, în alte cuvinte, dorește eliminarea schimbului de date pe suport fizic și a birocrației, fiind nevoie de doar o singură interacțiune cu autoritățile, având în vedere actele necesare. Legea merge acum spre promulgare.

În al doilea rând, The Digital Services Act package (Actul european privind serviciile digitale) a fost aprobat. Acesta este o propunere legislativă care urmărește modernizarea Directivei privind comerțul electronic în ceea ce privește conținutul ilegal, publicitatea transparentă și dezinformarea online. Acesta dorește să facă din internet un loc mai sigur pentru cetățeni și vizitatorii UE, punând capăt dezinformării dăunătoare, vânzării și achiziționării de bunuri ilegale și difuzării sau partajării de conținut dăunător. Termenii actului se vor aplica tuturor instituțiilor relevante accesibile online pentru cetățenii UE și acestea vor trebui să se asigure că platformele lor sunt conforme.

În al treilea rand, Digital Markets Act (Actul piețelor digitale) a fost de asemenea aprobat. Aceasta este noua lege a UE pentru a face sectorul digital mai echitabil și mai contestabil. Pentru a face acest lucru, Digital Markets Act (DMA) stabilește un set de criterii obiective definite în mod restrâns pentru calificarea unei platforme online mari, așa-numite „gatekeeper”. Doar acești „gatekeeper” vor trebui să se conformeze cu “do’s and don’ts” menționate în DMA. Este printre primele inițiative care reglementează în mod cuprinzător puterea de “gatekeeper” a celor mai mari companii digitale.

Acum, revenind la acești „copii” care s-au întâlnit în București pentru a discuta aceste provocări, probleme, dar și eventualele oportunități și soluții facilitate de regulamente. La mai puțin de 20 de ani, încep să abordeze astfel de teme, să se conecteze cu tineri din alte țări europene, iar așa să se obișnuiască cu un jargon european, dar și digital.

Am menționat ceva interesant mai sus, “[...] oportunități și soluții facilitate de regulamente”. Am învățat că regulamentele nu sunt rele și nu sunt rădăcina durerilor antreprenorilor sau a cetățeanului, ci sunt ceva necesar si de dorit, pentru ca piețele să nu devină vestul sălbatic. Sincer, a fost greu să înțeleg aceasta la început, dar îmi dau seama tot mai mult că țările de succes au regulamente și politici care facilitează în final mediul de business, dar și viața împlinită a oamenilor.

Vorbim de noile generații și tot sperăm de 20 de ani că ei vor schimba România. Eu cred că deja o facem, doar că uneori aceste lucruri frumoase se întâmplă fix sub nasul nostru, iar noi nu realizăm. Viitorul e digital, din tot mai multe puncte de vedere, o vedem în viața de zi cu zi, aceasta este șansa României, iar dacă noi putem fi locul unde astfel de teme sunt abordate, chiar în Europa, hai să încurajăm aceasta!

O să termin prin a vă spune ce mi-a zis un student din Spania, de asemenea prezent la eveniment: „În România, vorbiți mult mai mult despre valori europene, Uniunea Europeană și viitorul vostru, ca țară pe continent. Avem de învățat de la voi!’

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult