Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Vești bune din România, nebăgate în seamă de nimeni. Ce mai fac „tinerii din ziua de azi”

European Digital Youth Summit

Se mai întâmplă lucruri în România de care poate nici nu știm multe. Oricât am boscorodi „noua generație”, copiii aceștia încearcă să se implice, să viseze și să dorească să schimbe ceva în România, dar nu numai.

La începutul lui iulie a avut loc la București European Digital Youth Summit (EDYS22), organizat pentru a aprofunda discuțiile despre viitorul Europei, o discuție poate mai importantă ca niciodată. Evenimentul a fost organizat de Group of the European Youth for Change - GEYC, organizație de tineret din România.

Evenimentul a avut parte de 131 de participanți fizic prezenți în București, iar 126 online din 33 de țări, misiunea principală a întâlnirii fiind să aducă tinerii Europeni împreună și să încurajeze colaborarea cu părțile interesate din comunitățile lor. Tema EDYS22 a fost următoarea: „Un viitor mai verde, mai digital și social al Europei”.

Ok, de ce vă zic de aceste lucruri? Cu ce ne ajută pe noi că asta s-a întâmplat în București? Nouă ce ne iese? 

Ei bine, săptămânile trecute s-au mai întâmplat câteva lucruri de care ar trebui să știm și care sunt relevante pentru noi, da. Pentru noi, cetățenii României.

În primul rând, Legea Interoperabilităţii, pentru „eliminarea dosarului cu șină”, a fost adoptată de Camera Deputaţilor. Aceasta dorește reglementarea și facilitarea schimbului de date între sistemele informatice ale diferitelor instituții ale statului. Această lege, în alte cuvinte, dorește eliminarea schimbului de date pe suport fizic și a birocrației, fiind nevoie de doar o singură interacțiune cu autoritățile, având în vedere actele necesare. Legea merge acum spre promulgare.

În al doilea rând, The Digital Services Act package (Actul european privind serviciile digitale) a fost aprobat. Acesta este o propunere legislativă care urmărește modernizarea Directivei privind comerțul electronic în ceea ce privește conținutul ilegal, publicitatea transparentă și dezinformarea online. Acesta dorește să facă din internet un loc mai sigur pentru cetățeni și vizitatorii UE, punând capăt dezinformării dăunătoare, vânzării și achiziționării de bunuri ilegale și difuzării sau partajării de conținut dăunător. Termenii actului se vor aplica tuturor instituțiilor relevante accesibile online pentru cetățenii UE și acestea vor trebui să se asigure că platformele lor sunt conforme.

În al treilea rand, Digital Markets Act (Actul piețelor digitale) a fost de asemenea aprobat. Aceasta este noua lege a UE pentru a face sectorul digital mai echitabil și mai contestabil. Pentru a face acest lucru, Digital Markets Act (DMA) stabilește un set de criterii obiective definite în mod restrâns pentru calificarea unei platforme online mari, așa-numite „gatekeeper”. Doar acești „gatekeeper” vor trebui să se conformeze cu “do’s and don’ts” menționate în DMA. Este printre primele inițiative care reglementează în mod cuprinzător puterea de “gatekeeper” a celor mai mari companii digitale.

Acum, revenind la acești „copii” care s-au întâlnit în București pentru a discuta aceste provocări, probleme, dar și eventualele oportunități și soluții facilitate de regulamente. La mai puțin de 20 de ani, încep să abordeze astfel de teme, să se conecteze cu tineri din alte țări europene, iar așa să se obișnuiască cu un jargon european, dar și digital.

Am menționat ceva interesant mai sus, “[...] oportunități și soluții facilitate de regulamente”. Am învățat că regulamentele nu sunt rele și nu sunt rădăcina durerilor antreprenorilor sau a cetățeanului, ci sunt ceva necesar si de dorit, pentru ca piețele să nu devină vestul sălbatic. Sincer, a fost greu să înțeleg aceasta la început, dar îmi dau seama tot mai mult că țările de succes au regulamente și politici care facilitează în final mediul de business, dar și viața împlinită a oamenilor.

Vorbim de noile generații și tot sperăm de 20 de ani că ei vor schimba România. Eu cred că deja o facem, doar că uneori aceste lucruri frumoase se întâmplă fix sub nasul nostru, iar noi nu realizăm. Viitorul e digital, din tot mai multe puncte de vedere, o vedem în viața de zi cu zi, aceasta este șansa României, iar dacă noi putem fi locul unde astfel de teme sunt abordate, chiar în Europa, hai să încurajăm aceasta!

O să termin prin a vă spune ce mi-a zis un student din Spania, de asemenea prezent la eveniment: „În România, vorbiți mult mai mult despre valori europene, Uniunea Europeană și viitorul vostru, ca țară pe continent. Avem de învățat de la voi!’

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult