Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„- E mai târziu decât crezi!” Mi se întâmplă, în practica mea de psihoterapeut, să întâlnesc deseori persoane care simt că-și irosesc viața trăind după așteptările altora sau evitând confruntarea cu fricile lor

Femeie la terapie

foto: Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia

Zilele trecute, în urma vizionarii unui film simpatic, am rămas cu o frază care mi-a tot răsunat în minte: „It’s later than you think” (este mai târziu decât crezi).

Citatul îmi pare a fi un memento provocator, care ne pune față în față cu propria mortalitate, cu trecerea ireversibilă a timpului și cu nevoia de a trăi autentic, prin propriile noastre gânduri, comportamente și planuri de viitor. Fie că provine din vechile înțelepciuni romane sau din versurile unei trupe jazz (dezbaterea acestui lucru încă se desfășoară), această frază ascunde o profunzime ce eu cred merită explorată dintr-o perspectivă psihologică și psihoterapeutică.

Timpul, ca resursă limitată

În practica mea de psihoterapie, deseori întâlnesc persoane care simt că își irosesc viața: prin procrastinare, prin trăirea după așteptările altora sau prin evitarea confruntării cu fricile lor. În aceeași direcție de gândire, acest citat ne amintește că timpul este o resursă finită. În loc să fie o sursă de anxietate, această realizare poate fi o chemare la acțiune (un “call to action” cum zic cei de peste ocean).

Din perspectiva logoterapiei lui Viktor Frankl, un autor drag mie, care a supraviețuit îngrozitoarelor lagăre naziste, sensul vieții este ceea ce oferim în fiecare moment, iar asumarea faptului că timpul este limitat poate deveni motivația principală pentru a trăi mai prezent și conștient de puterea noastră.

Frica de moarte și efectele ei

„It’s later than you think” poate declanșa si anxietatea existențială, o teamă universală de moarte sau de inutilitate. Dar, în terapie, această anxietate poate fi transformată într-un catalizator pentru schimbare. Erwin Yalom, un psihoterapeut existențialist, sugerează că recunoașterea inevitabilității morții ne poate ghida să ne prioritizăm valorile autentice.

Autenticitatea – trăirea în acord cu sinele

Un alt concept psihologic relevant este cel al autenticității. Adesea, oamenii trăiesc conform scenariilor impuse de familie, societate sau norme culturale. Când realizezi că „e mai târziu decât crezi,” poate apărea o dorință puternică de a te elibera de aceste constrângeri și de a trăi în conformitate cu cine ești cu adevărat. Acest proces poate fi dificil, dar terapia oferă un spațiu sigur pentru a explora și redefini propriile valori.

Mindfulness și „aici și acum”

Trecutul nu poate fi schimbat, iar viitorul este incert. Tot ce avem este prezentul. Practicile de mindfulness, des întâlnite în terapiile cognitiv-comportamentale, ne învață să trăim în prezent, să fim recunoscători pentru momentul actual și să-l valorificăm. ”It’s later than you think” ne îndeamnă să ne bucurăm de micile momente ale vieții – un apus, o conversație sinceră sau liniștea unei dimineți.

Decizii și regrete

Dar dacă greșesc?” „Dar dacă aleg ceva și pierd altceva?” Sunt întrebări care te paralizează, nu-i așa? Dar stai puțin: indecizia nu e ea însăși o alegere? Și cât timp pierzi lăsând frica să te conducă?

Terapia cognitiv-comportamentală are la bază analiza gândurilor automate care întrețin frica de schimbare și te poate ajuta să navighezi printre aceste temeri. Poți învăța să accepți că nu există alegeri perfecte, dar există alegeri care sunt potrivite pentru tine, aici și acum. Și, poate cel mai important, să înțelegi că regretul nu vine din a face alegeri greșite, ci din a nu alege deloc.

Căutarea sensului 

În cele din urmă, recunoașterea faptului că „e mai târziu decât crezi” ne poate ghida spre o viață cu sens.

Sensul poate fi găsit în relații, în contribuțiile noastre la locul în care trăim sau în experiențele care ne aduc bucurie. Totodată, acceptarea finalității vieții ne poate aduce liniște, o detașare sănătoasă de superficial și o concentrare pe ceea ce contează cu adevărat.

Trăiește cu intensitate

În final, acest citat nu este doar un avertisment, ci o invitație. Îți spune că ești aici, acum, și că ai șansa să trăiești. Nu „mai târziu”, nu „când o să fie momentul perfect.” Chiar acum.

Așadar, ce ai vrea să faci? Pe cine ai vrea să iubești? Ce ai vrea să creezi? Pentru că, indiferent ce răspunzi, timpul nu așteaptă. Dar tu ai puterea să decizi cum îl folosești.

Trăiește. Îndrăznește. Nu mai amâna. E mai târziu decât crezi – și acesta este cel mai bun motiv să începi chiar acum.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

shinzo abe

Puțin după ora 11, în zona pietonală din fața gării Yamato-Saidaiji din Nara, au început discursurile electorale. Reprezentanți locali, un parlamentar, apoi primarul orașului vorbeau pe rând, într-o formulă des întâlnită în campaniile electorale. foto Profimedia

Citește mai mult

Soc / sursa foto: Profimedia

Într-o după-amiază, cu oile pe-o tăietură mai veche, mă lăsasem către pădure. Nicu stătea pe areapa de diladeal. Am dat acolo de un brad bătrân, doborât de vânturi, suspendat pe-un gruneț. M-am cocoțat pe el și-am mers până spre vârf; am șezut între cepi, urmărind oile împrăștiate prin zmeurari, de la înălțime. Vremea era plăcută, oile cuminți așa că am început să mă plictisesc. Cum am rămas copil cu mintea, nu cu răutatea, de câte ori mă plictisesc încep și eu să fac ce fac copiii: tot felul de crâmpote.

Citește mai mult

Epstein files / sursa foto: Profimedia

A fost o săptămână de groază. Am încercat să înțeleg ce se întâmplă la vârful politic din Statele Unite, dar e prea mult. Nu fac față. Nu reușesc să leg toate firele. Rămân doar cu o senzație apăsătoare: groaza față de ce au putut face Epstein și oamenii din jurul lui. Agravat de sentimentul că ceea ce s-a întâmplat acolo este doar ce a venit acum la suprafață, asemenea lucruri se întâmplă peste tot. Citesc cu interes articolul domnului Bănescu. Mă regăsesc, desigur, în condamnarea fermă a faptelor perverse și sunt de acord cu aluzia la Epstein ca „iluzionistul perfect”, aproape o întrupare a diavolului. Dar, din păcate, aș muta acest „iluzionist perfect” dintr-o singură persoană în fiecare dintre noi.

Citește mai mult