Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„- E mai târziu decât crezi!” Mi se întâmplă, în practica mea de psihoterapeut, să întâlnesc deseori persoane care simt că-și irosesc viața trăind după așteptările altora sau evitând confruntarea cu fricile lor

Femeie la terapie

foto: Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia

Zilele trecute, în urma vizionarii unui film simpatic, am rămas cu o frază care mi-a tot răsunat în minte: „It’s later than you think” (este mai târziu decât crezi).

Citatul îmi pare a fi un memento provocator, care ne pune față în față cu propria mortalitate, cu trecerea ireversibilă a timpului și cu nevoia de a trăi autentic, prin propriile noastre gânduri, comportamente și planuri de viitor. Fie că provine din vechile înțelepciuni romane sau din versurile unei trupe jazz (dezbaterea acestui lucru încă se desfășoară), această frază ascunde o profunzime ce eu cred merită explorată dintr-o perspectivă psihologică și psihoterapeutică.

Timpul, ca resursă limitată

În practica mea de psihoterapie, deseori întâlnesc persoane care simt că își irosesc viața: prin procrastinare, prin trăirea după așteptările altora sau prin evitarea confruntării cu fricile lor. În aceeași direcție de gândire, acest citat ne amintește că timpul este o resursă finită. În loc să fie o sursă de anxietate, această realizare poate fi o chemare la acțiune (un “call to action” cum zic cei de peste ocean).

Din perspectiva logoterapiei lui Viktor Frankl, un autor drag mie, care a supraviețuit îngrozitoarelor lagăre naziste, sensul vieții este ceea ce oferim în fiecare moment, iar asumarea faptului că timpul este limitat poate deveni motivația principală pentru a trăi mai prezent și conștient de puterea noastră.

Frica de moarte și efectele ei

„It’s later than you think” poate declanșa si anxietatea existențială, o teamă universală de moarte sau de inutilitate. Dar, în terapie, această anxietate poate fi transformată într-un catalizator pentru schimbare. Erwin Yalom, un psihoterapeut existențialist, sugerează că recunoașterea inevitabilității morții ne poate ghida să ne prioritizăm valorile autentice.

Autenticitatea – trăirea în acord cu sinele

Un alt concept psihologic relevant este cel al autenticității. Adesea, oamenii trăiesc conform scenariilor impuse de familie, societate sau norme culturale. Când realizezi că „e mai târziu decât crezi,” poate apărea o dorință puternică de a te elibera de aceste constrângeri și de a trăi în conformitate cu cine ești cu adevărat. Acest proces poate fi dificil, dar terapia oferă un spațiu sigur pentru a explora și redefini propriile valori.

Mindfulness și „aici și acum”

Trecutul nu poate fi schimbat, iar viitorul este incert. Tot ce avem este prezentul. Practicile de mindfulness, des întâlnite în terapiile cognitiv-comportamentale, ne învață să trăim în prezent, să fim recunoscători pentru momentul actual și să-l valorificăm. ”It’s later than you think” ne îndeamnă să ne bucurăm de micile momente ale vieții – un apus, o conversație sinceră sau liniștea unei dimineți.

Decizii și regrete

Dar dacă greșesc?” „Dar dacă aleg ceva și pierd altceva?” Sunt întrebări care te paralizează, nu-i așa? Dar stai puțin: indecizia nu e ea însăși o alegere? Și cât timp pierzi lăsând frica să te conducă?

Terapia cognitiv-comportamentală are la bază analiza gândurilor automate care întrețin frica de schimbare și te poate ajuta să navighezi printre aceste temeri. Poți învăța să accepți că nu există alegeri perfecte, dar există alegeri care sunt potrivite pentru tine, aici și acum. Și, poate cel mai important, să înțelegi că regretul nu vine din a face alegeri greșite, ci din a nu alege deloc.

Căutarea sensului 

În cele din urmă, recunoașterea faptului că „e mai târziu decât crezi” ne poate ghida spre o viață cu sens.

Sensul poate fi găsit în relații, în contribuțiile noastre la locul în care trăim sau în experiențele care ne aduc bucurie. Totodată, acceptarea finalității vieții ne poate aduce liniște, o detașare sănătoasă de superficial și o concentrare pe ceea ce contează cu adevărat.

Trăiește cu intensitate

În final, acest citat nu este doar un avertisment, ci o invitație. Îți spune că ești aici, acum, și că ai șansa să trăiești. Nu „mai târziu”, nu „când o să fie momentul perfect.” Chiar acum.

Așadar, ce ai vrea să faci? Pe cine ai vrea să iubești? Ce ai vrea să creezi? Pentru că, indiferent ce răspunzi, timpul nu așteaptă. Dar tu ai puterea să decizi cum îl folosești.

Trăiește. Îndrăznește. Nu mai amâna. E mai târziu decât crezi – și acesta este cel mai bun motiv să începi chiar acum.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult