Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Am avut mai multe cazuri de tinere șoferițe care au demolat pe autostradă benzinăria. Și vine întrebarea: de ce au demolat benzinăria?”. Titi Aur, despre școlile de șoferi din România

Mâini pe volan

Foto: Sergei Zubkov/ Alamy/ Profimedia

Înainte de Revoluție, pentru a-ți lua permisul de conducere, trebuia să dai un examen psihologic care includea testarea reflexelor, făceai lecții în poligon, apoi dădeai examen lecții în poligon, făceai lecții de condus de noapte și dădeai examen pentru conducerea de noapte, iar participarea la orele de teorie era obligatorie, spune fostul pilot de raliuri Titi Aur, specializat în condusul defensiv. De atunci, tehnologia a evoluat, iar mașinile dispun de numeroase funcții care să îi țină pe șoferi și pasageri în siguranță. Însă candidații care își doresc un permis auto învață în școala de șoferi foarte puțin despre aceste lucruri.

„A scăzut foarte mult nivelul școlii de șoferi în România. Mai mult, eu spun peste tot că, datorită evoluției sociale, dar și a tehnicii, ar fi trebuit să intre în programa școlii de șoferi capitole noi despre tot ce înseamnă evoluție tehnică, pentru ca să înțeleagă șoferul ce fac sistemele active. În ultimii 30, 40 de ani, automobilul a trecut printr-o evoluție spectaculoasă, dar și eficientă a sistemelor de siguranță (...) Șoferul când pleacă din școala de șoferi nu știe aceste lucruri. Școala de șoferi este mai jos decât în anii `80 și oricum nu este adaptată la zilele noastre”, a spus fostul pilot de raliuri în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

În plus, atrage atenția Titi Aur, elevii școlilor de șoferi nu învață să conducă în afara localității și, după ce au circulat în oraș doar cu 30km/h la oră, riscă să facă accidente pe autostradă, unde se merge cu 130 km/h.

„Ești bun de șofer, primești permisul de conducere. În școala de șoferi se merge cu 30 la oră, după cum vedem toate mașinile școală, dacă vedeți o mașină de școală cu 40 la oră deja are o viteză foarte mare. Iei permisul de conducere. Se urcă tânărul șofer sau proaspătul șofer - poate să fie și la 40 de ani, dar este proaspăt șofer - și pleacă pe autostradă la mare că a obținut permisul. Își ia familia sau prietenii că i-a luat tata mașină bună și pleacă la mare. Ce se întâmplă când merge cu 130 la oră? Când vrea să oprească în prima benzinărie, demolează benzinăria. Am avut mai multe cazuri de tinere șoferițe care au demolat benzinăria. Și vine întrebarea: de ce au demolat benzinăria? Pentru că au mers doar cu 30 la oră și când ridicau piciorul de pe accelerație se oprea mașina. Tinerii sau cei care vor să ia permis de conducere nu sunt scoși nici măcar o oră în afara localității, au interzis să meargă mașina de școală de șoferi pe drumuri naționale sau pe autostradă”, a explicat Titi Aur.

Acesta a precizat că sunt și școli care le propun cursanților ca, după obținerea permisului, să urmeze un program în care să conducă alături de instructor în afara localității sau pe autostradă ca să își crească gradul de pregătire. Însă astfel de situații sunt foarte puține. „Din păcate, majoritatea școlilor de șoferi acceptă compromisul și eu am avut discuții cu proprietari de școală de șoferi, oameni foarte bine intenționați, care mi-au spus așa: Vin cursanții la mine, depun dosarul și când îi oblig să vină la orele de teorie își retrag dosarul. - De ce? - Mă duc la altul, la concurentul tău. - De ce, e mai ieftin? - Nu-i mai ieftin, dar el îmi permite să nu vin la orele de teorie. Și sunt într-o mare dilemă: dacă fac așa mă simt vinovat, și dacă nu fac mor de foame, că pleacă la alții, pentru că vânează cum să ia permisul de conducere mai ușor”, a povestit spus Titi Aur.

El a criticat și practica de a-i sfătui pe tineri să facă multe chestionare online pentru a trece de examenul scris, întrucât un astfel de demers nu asigură cu adevărat pregătirea teoretică a candidaților. „Eu aș face un pariu că dacă ieșim acum din studio și oprim niște tineri și întrebăm repede: -Ce înseamnă semnul ăla?, avem mari șanse să ne spună că indicatorul ăla este indicatorul de la întrebarea 46, unde e punctul B, pentru că el așa a învățat el, că dacă ajunge la întrebarea, nu știu care trebuie să pună punctul B. Nu înțelege exact despre ce e vorba. Poate exagerez un pic cu asta, dar generic vorbind, cam acolo suntem ,în loc să se facă o pregătire cu adevărat despre cum să conduci, cum să înțelegi fenomenul, să înțelegi la ce te expui, pentru că cea mai mare problemă a șoferului român este că nu conștientizează pericolul. Nu crede că lui i se poate întâmpla și atunci își asumă riscuri, pe de-o parte pentru că nu știe lucruri”, crede Titi Aur.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Daca nu au voie pe autostrada sau drumuri nationale, instructorul isi poate duce elevii pe drumuri judetene si tot e ceva. Intradevar este o problema cand nu ai unde sa incerci sa vezi cum franeaza masina de la 130 iar aici se vede lipsa infrastructurii pentru sporturile cu motor unde s-ar putea inchiria un circuit de catre scoli si s-ar putea testa acest procedeu.
    • Like 0
  • Școala de șoferi ar trebui să fie similară ca metodologie cu școala de piloți de avion. Indiferent ce sisteme ultra-avansate de manevrare și navigare ar avea avionul/autovehiculul, pilotul/șoferul ar trebui să înțeleagă bazele mecanice ale tracțiunii, frânării, direcției etc. Așa cum un bun pilot de avion ar trebui să știe să piloteze și un planor (în caz de Doamne ferește să poată face o aterizare forțată, fără niciun motor funcțional), la fel, un bun șofer ar trebui să știe să conducă și o mașină "antică", având transmise manuală, frână de mână cu levier, comenzi manuale pentru lumini și ștergătoare de parbriz, ar trebui să știe când să schimbe anvelopele de iarnă/vară și cum să adapteze viteza la condițiile de drum. Niciun sistem electronic, oricât de avansat ar fi, nu te va salva dacă bruschezi comenzile (direcție/frână) sau dacă nu te asiguri la o trecere la nivel cu calea ferată fără bariere.
    Așa cum toate se fac pe repede-înainte (ca să nu spun “de mântuială”), și școala de șoferi din ziua de azi se pare că a pierdut mult atât din calitate cât și din acoperirea tuturor categoriilor de cunoștințe necesare unui conducător auto. Toate acestea, combinate cu teribilismul/subevaluarea riscurilor, conducerea sub influența alcoolului/drogurilor se traduc în cea mai neagră statistică din Europa referitoare la accidentele rutiere soldate cu urmări grave sau cu decese.
    • Like 0
  • Rolibbc check icon
    O primă intrebare: Cate amenzi au fost date la nivelul țării pentru că au condus cu viteză mult sub cea admisă pe sectorul de drum?
    Alta constatare e despre intrebarile la proba teoretică. 10% din intrebari au o exprimare mediocră din care trebuie mai mult să intuiesti raspunsul.
    Întrebările sunt pentru a pica examenul dacă nu ai trecut de cel putin 5 ori prin ele si le-ai învățat pe de rost.
    Cei care au memorie buna si putin talent vor lua fără probleme examenul. Dar marea majoritate sunt antitalent la condus.
    Lectiile care se tin in școala de șoferi te învață cum să treci un examen. PARTEA TRAGICĂ E CĂ NU TE ÎNVAȚĂ SA JUDECI PE LOGICĂ.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    A scăzut mult nivelul școlii în România în general, nu dar al școlii de șoferi. Întrebare: examenele psihologice sunt pe bune sau sunt făcute după metodele anilor 70?
    Povestea cu școala e simplă: învățarea mecanică. Apare încă din școală și continuă pe parcursul vieții.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult