Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Am lucrat cot la cot cu ei, fie că a fost sâmbătă sau duminică, plecam la 11 noaptea”. Cum a reușit o profesoară de 48 de ani, primarul din Victoria, să mobilizeze oamenii pentru redeschiderea spitalului, închis acum 10 ani

Spital Victoria

Foto: Facebook Camelia Bertea

În campania electorală, acum doi ani, una dintre dorințele cele mai arzătoare ale oamenilor din Victoria, un oraș cu 8.000 de locuitori din județul Brașov, a fost redeschiderea spitalului de stat, închis în urmă cu 10 ani. Așa a plecat ideea care avea să se concretizeze în această toamnă, își începe povestea primarul Camelia Bertea (foto), 48 de ani. 

În câteva luni, oamenii și patroni de firme din Victoria au reușit să strângă 90.000 de euro, din donații și sponsorizări. Primăria a venit și ea cu o sumă înițială de 150.000 de euro, pentru inaugurarea unui spital modern. 

Orașul e situat la 8 km de drumul național. Ca să meargă la cel mai apropiat spital, situat la 30 de km, în Făgăraș, oamenii din localitate, majoritatea în vârstă, trebuie să parcurgă cei 8 km și apoi să ia trenul.

Odată cu închiderea spitalului din Victoria, în 2011, în clădire a venit o clinică privată. „Clinica privată avea o paletă foarte restrictivă de servicii medicale și se adresa mai mult pe partea de fizioterapie și boli interne. Celelalte specialități lipseau”, spune primarul Camelia Bertea. În Victoria nu existau nici cabinete medicale care să deservească anumite specialități, precum chirurgie, neurologie, pediatrie.

Citiți și:

HG-ul pentru redeschiderea spitalului: „De fiecare dată mai trebuia ceva, de fiecare dată ceva nu era în regulă”

Cea mai mare provocare pentru redeschiderea spitalului a fost obținerea hotărârii de guvern. 

„A fost un spital închis acum 10 ani, când ministru al Sănătății era tot dl Cseke (Attila Cseke – n.n.). Pentru inițierea HG, am avut nevoie și de avizul și de la Ministerul Dezvoltării, unde era același ministru, 10 ani mai târziu”, explică primarul.

Consideră că „a avut noroc”, pentru că a existat o implicare foarte mare la nivelul întregii comunități, atât la nivelul consiliului județean, cât și a prefecturii. „Hotărârea de Guvern nu putea să fie inițiată doar de noi, ci de Prefectura județului Brașov și CJ Brașov. Și atât prefectul cât și presedintele consiliului județean ne-au ajutat. Noi am făcut memorii, dânșii au fost cei ce au inițiat HG-ul”, continuă edilul.

În iulie a apărut HG 733 de redeschidere a spitalului Victoria. Nu a fost deloc ușor. Cel mai greu a fost cu partea birocratică. Luni de zile oamenii din primărie s-au dus la „județ” cu documente, s-au reîntors, au refăcut actele.

„De fiecare dată mai trebuia ceva, de fiecare dată ceva nu era în regulă. A fost foarte greu, pentru că suntem considerați spital nou. Noi nu am primit aprobare de reînființare a spitalului, deși în Victoria acest spital a fost dintotdeauna, am primit pentru înființare de spital. Așa că a trebuit să îndeplinim alte cerințe, și să punem la punct toate circuitele impuse de DSP la ora actuală, pentru că suntem considerați spital nou”, spune primarul Camelia Bertea.

3,5 milioane de lei, alocati de primărie. „A fost tot ce am putut economisi”

La început de an, când a fost configurat bugetul Primăriei Victoria, Camelia Bertea spune că nu a luat în calcul și spitalul, pentru că la vremea respectivă nu avea o certitudine că spitalul va fi redeschis în cursul acestui an.

În momentul în care a avut siguranța că va apărea HG-ul, primărița a fost nevoită să anuleze toate lucrările gândite inițial, pe care nu le-a considerat prioritare și a alocat toți banii către spital.

Primele sume care s-au dus către spital au fost 152.000 de euro. În total, primăria a alocat 3,5 milioane de lei către spital pentru partea de funcționare, respectiv asigurarea cheltuielilor, contractele pentru catering și laborator. 

„Ne-am dat seama că nu mai reușim să ajungem la liman cu cheltuielile. Am apelat la cetățenii și firmele private din oraș”

Contractul cu clinica privată care se mutase acum 10 ani în clădirea spitalului a expirat pe 30 mai anul acesta. Inițial, primăria a luat în calcul să achiziționeze de la clinică aparatura minimală și mobilierul existent. Consiliul local a adoptat chiar o hotărâre, care a prevăzut suma de 152.000 euro, agreată cu privatul pentru tot ce exista în spital în acea vreme. 

Primăria a făcut o contraexpertiză la aparatura și mobilierul care exista acolo și a constatat că 70% din ce exista în spital era nefuncțional sau o parte dintre aparate aveau o vechime mult mai mare de 10 ani.

„Existau aparate medicale din 1995, ce nu putea fi repuse în funcțiune. Așa ca am abrogat hotararea de consiliu local prin care dădeam cei 152.000 euro privatului și am ajuns la concluzia că trebuie să ne cumpărăm toate lucrurile noi. Am început să ne achiziționăm o parte din mobilier, din aparatură. Ne-am dat seama că deja cheltuielile sunt tot mai mari și nu mai reușim să ajungem la liman. În consecință am apelat și la cetățenii și firmele private din oraș, de unde am început să primim un sprijin extraordinar”, descrie Camelia Bertea.

Prima firmă care a răspuns apelului făcut de primăriță pentru strângerea de fonduri necesare redeschiderii spitalului a fost o firmă din oraș, Purolite, care a donat peste 75.000 euro și a achiziționat în totalitate aparatura de la secția de fizioterapie a spitalului. Apoi au început să vină și alte firme mai mici din Victoria, care au contribuit cu sume de la câteva mii de euro în sus, fiecare.

Clădirea a avut nevoie de foarte multe reparații. Pe jos era aplicată o rășină specială, care nu a fost hidratată suficient cât în clădire a funcționat clinica privată, și a început să crape.

„Nu puteam să primim avizul DSP în aceste saloane, am fost nevoiți să decopertăm această rășină. Nu aveam muncitori calificați, am apelat la firme și cetățeni, care au venit zilnic în spital și au lucrat. Am turnat șapele, am zugrăvit întreg spitalul tot cu ajutorul cetățenilor. Curtea spitalului arăta deplorabil, era plină de cărbune, pentru că ei foloseau cărbune la încâlzire, în curte erau aruncate resturi, o adevărată pădure crescută acolo. Două săptămâni am lucrat doar să defrișăm curtea spitalului. Am constatat că multe geamuri termopan erau stricate, sau erau fixe, și au fost înlocuite. La instalația sanitară s-a lucrat foarte mult, pentru că existau foarte multe scurgeri.

În tot spitalul a fost pusă rețea pentru internet, televiziune. Am cerut oferte, să vedem care ar fi prețurile. Să aducem în fiecare salon și cabinet servicii de internet și telefonie ne-ar fi costat peste 20.000 euro. Toate lucrurile acestea au fost făcute cu voluntari. Gratuit”, continuă primarul povestea spitalului.

Dacă ar fi să facă un cuantum la toată munca fizică făcută cu voluntari, estimează că ar ajunge undeva la 70.000 de euro.

Nu a fost greu să conving oamenii să vină

Camelia Bertea a fost profesoară timp de 23 de ani. În timpul liber, profesoara de geografie desfășura activități de voluntariat în două asociații. A fost aleasă primar al orașului Victoria acum doi ani. Spune că nu i-a fost greu să îi convingă pe oameni să vină să ajute și să doneze pentru spital.

Foto: Facebook Camelia Bertea

„În momentul în care tu ești în mijlocul lor permanent și în momentul în care eu am lucrat cot la cot cu ei, indiferent că a fost sâmbătă sau duminică și după zilele de program, la ora 16, eram în spital și plecam la 10 - 11 noaptea, când m-au văzut alături de ei, în fiecare zi, au început să vină din ce în ce mai mulți voluntari”, povestește Camelia Bertea.

Foto: Facebook Camelia Bertea

Apoi firme private din oraș au început să sune la cabinetul primarului, să spună că vor să își ofere ajutorul, constând în materiale de construcții, sau ce mai era nevoie pentru redeschiderea spitalului. Au ajutat cu specialiști voluntari, pe parte de energie electrică, reparații, salubritate, canalizare.

Primarul ține să spună că au existat și două inițiative cetățenești care au fost coordonate de doi locuitori.

„Una dintre inițiative a aparținut dlui Constantin Vădean. El are domiciliul în Victoria, dar locuiește în Germania. Din Germania a lansat această inițiativă, a strâns câteva mii de euro și cu ajutorul acestor bani au fost făcute câteva băi suplimentare. El a coordonat tot acest lucru, iar în vară când a venit acasă a venit și el la spital să ajute. O altă ințiativă a fost coordonată din Victoria de un alt domn, Ticu Robu, el e patronul firmei Saga din oraș. Firma a donat 10.000 de lei, iar separat, el, ca persoană, a pornit o ințiativă cetățenească unde a mai strâns încă vreo 5.000 de euro, care au fost donați tot pentru aparatura din spital. Tot Ticu Robu a cumpărat peste 7 tone de brichete pentru spital, și a donat televizoarele din saloane”, povestește primarul.

„Funcționăm la ora actuală cu aparatură minimală. Pe termen lung, pentru aparatură bună, mai avem nevoie de 800.000 de euro”

Primarul orașului Victoria spune că a trimis adrese către Ministerul Sănătății, solicitând 3 milioane de lei pentru completarea aparaturii din spital, însă nu a primit niciun răspuns. Totodată, la rectificarea bugetară a solicitat 500.000 de lei pentru funcționarea spitalului. Tot niciun răspuns.

„La rectificarea bugetară am fost sărită absolut de tot, nu am primit nici măcar un leu”, spune Camelia Bertea.

„Noi funcționăm la ora actuală cu aparatură minimală pe cabinete. E un început bun pentru noi, dar e nevoie de mult mai mult. Pe o strategie pe termen lung, avem nevoie de aparatură bună, pentru diagnostice mai clare. Mai avem nevoie de ecografe, de ecografe pe partea de ginecologie, de RMN, de tomograf, de un frigider mortuar. Toate ne urcă, la prețurile pe care le-am văzut noi pe piață, către 700 - 800.000 de euro”, a calculat Camelia Bertea.

Primii pacienți? După semnarea contractului cu Casa de Asigurări

Spitalul nu are încă toată aparatura de bază pentru laborator. Luni dimineață, primăria a avut o nouă ședință de consiliu local, prin care a aprobat alte sume pentru spital, pentru realizarea de DALI-uri (documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţie) și studii de fezabilitate pentru proiectele pe care primăria vrea să le depună prin PNRR pentru ambulatorul integrat pe spital - sume de peste un milion de euro, care se vor duce în aparatură, și de asemena sume pentru DALI- uri pentru gaze medicinale.

„Orice fond european și orice axă o vom găsi o vom accesa, dar acolo unde sumele pe care trebuie să le dăm noi ca primărie să fie cât mai reduse”, continuă primărița.

Spitalul a primit luni și avizul DSP, iar conducerea instituției încearcă să intre în contractare cu Casa de asigurări.

„Primii pacienți sperăm să intre în câteva zile, dar asta depinde de semnarea contractului cu Casa de asigurări”, a precizat Bertea.

Până acum au fost angajate 23 de cadre medicale, iar până la 1 noiembrie primarul speră să ajungă la completarea unei scheme de 62 de angajați.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dan Dinu Dan Dinu check icon
    E ceva mişcător în orice act ce implică voluntariat şi luptă de gherilă cu birocraţia.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult