Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

„Cei 500-600 de lei pe care îi câștigi de la o astfel de masă aduc cu ei tot atâta scârbă”. „Auzi”, cel mai des întâlnit prenume al ospătarilor de pe litoral

Uneori clienții au impresia că angajații teraselor sunt de fapt sclavii lor, dar și ei acceptă umilințe doar pentru că primesc bacșișuri grase

Litoralul românesc trăiește intens maximum 40 de zile pe an. De la jumătatea lunii iulie până la finalul lunii august, toată România se mută la mare. O gură de oxigen pentru toți cei care au afaceri pe litoral și un moment ca anumiți turiști să se dea în spectacol în fața unor tineri care lucrează la terase și restaurante. Am stat de vorbă cu manageri de terase și restaurante, ospătari, barmani și bucătari pentru a întelege de ce și cum se transformă în neoameni turiștii care ajung pe litoral.

„Vreau masa mea pe malul mării! Să curgă șampaniile până cănd vă spun eu STOP”

Nordul litoralului atrage sute de turiști care înțeleg să-și etaleze veniturile atragând atenția în fel și chip. Din punctul de vedere al celor care îi servesc, acești turiști consideră că lumea le aparține și că ospătarii sunt „sclavii lor”. Roabe pline cu sticle de șampanie, mese de plastic importate din China, dar ticsite cu băutură scumpă și neapărat frapieră plină cu cuburi de gheață în care bagă mâna plină de nisip să se spele. Un tablou grotesc care, din păcate, a devenit o modă printre anumiți turiști înstăriți.

Foto: Funky Travel

„Îți vezi interesul chiar dacă îți dau lacrimile! Nici nu vreau să-ți spun câte palme mi-am luat pe fund…că da eu te plătesc și tu să nu spui nimic. Cei 500-600 de lei pe care îi câștigi de la o astfel de masă aduc cu ei tot atâta scârbă”. Sunt cuvintele Ioanei care lucrează la un club cu zonă de plajă din nordul stațiunii Mamaia. Are 26 de ani, este studentă și muncește pentru a-și cumpăra o mașină în septembrie. 

Da! Cam 5000-6000 de euro îi rămân după aproape două luni de muncă. Încerc să înțeleg de ce acceptă să treacă prin aceste situații, de ce nu-și caută un job mai ales ca în România găsești mii de locuri de muncă disponibile, dar îmi dau seama că este atrasă de ușurința cu care câștigă banii. „Accept nesimțirea pentru bani”, imi explică ea.

Foto: Funky Travel

„Toată ziua mi se spune Auzi, deși eu le spun că mă cheamă Andrei atunci când le duc meniurile”

Andrei lucrează ca ospătar de mai bine de zece ani la o terasă din centrul stațiunii Mamaia, în zona Cazino. Este originar din Buzău și încă din perioada liceului a înțeles că litoralul îi poate aduce în 40 de zile un venit egal cu șase luni de muncă la bordul unei nave de croazieră. Încearcă să nu-și jignească clienții pentru că știe că ei sunt sursa lui de venit și nu salariul pe care îl primește lunar (aprox. 2000 de lei). „Românii cred că lasă cel mai mare bacșiș. Rar ai să vezi note de plată unde nu găsești cel puțin 10% în plus. Dar tot românii sunt și cei mai nesimțiți. Li se pare că dacă îți dau acești bani trebuie să te comporți ca un sclav”, mărturisește Andrei. Andrei se recomandă atunci când ajunge la masă pentru a încerca să lege o prietenie cu clienții. Râde mult, le spune turiștilor cât durează până le va aduce mâncarea, le recomandă produse. Ce se întâmplă însă când lucrurile nu merg linie (jargon folosit în alimentația publică și care descrie traseul parcurs de o comandă de la preluare până la servirea propriu zisă) „Parcă oamenii se transformă în momentul în care comanda întârzie. Oricât aș încerca eu să le explic că mai durează zece minute, Andrei se transformă în Auzi, încep amenințările că sunăm la OPC, iar toată terasa se transformă într-un maidan plin de înjurături”.

Cum se vede această luptă clienți/angajați din punctul de vedere al managerului?

Florian conduce una dintre cele mai noi afaceri de pe litoral. A deschis o terasa cu specific pescaresc și o plajă între Mamaia Nord și Năvodari. Are peste zece ani de experiență în alimentația publică și l-am rugat să-mi explice de ce există acest război între ospătari și clienți.

„Clienţii nu ştiu să comunice cu partea de resurse umane, au impresia că ospătarii, barmanii sunt un bun personal şi se manifestă ca atare”, îmi spune Florian. Există însă și o categorie aparte de angajați. Se ghidează după o regulă clară : „are balta pește și litoralul turiști”.

Articol preluat de pe funkytravel.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Al Lui Al Lui check icon
    Astfel de "turisti," castiga banii la fel de mizerabil cum ii si chieltuie. Nu comanda neaparat pentru ei, ci pentru a-i vedea ceilalti (sunt vizati, in special cei cunoscutii lor), nu consuma niciodata cat comanda si nu mai stiu a doua zi, decat cat au chieltuit (ptr a se lauda), dar nu si pentru ce !
    • Like 0
  • Nu românii, Meștere, ANUMIȚI români.
    Din nefericire...mult prea mulți fiind românii „cu bani” ai României...de unde și direcția „spre nicăriia” a României.
    Dacă ĂȘTIA sunt sursa de „prosperitate” a României....te aștepți să vezi de la o astfel de persoană altceva decât râgâielile menționate?
    Nici ștudintul nu e, totuși, fluturaș, e în plin joc al cumetriei.
    BANUL...faci șase luni în 40...OK, și după? Ai absolvit.
    Te angajezi la capitalistul ăsta? Nu?
    Claro că nu. Pleci, cu alte cuvinte...
    Mai bine faci bani mai puțini și economii mai mari, dar nu ajungi niciodată să ai a suporta astfel de indivizi.
    • Like 0
  • Orice ban are prețul sau. Dacă sunt ospătari nu au pretentii de la viață. Sa învețe daca vor respect.
    • Like 0
  • Gabriel check icon
    Totul se trage de la politic. Poate pare exagerat dar am si o explicatie si incerc sa o rezum:
    Politicul face legea. Politic slab = lege proasta = inaplicabilitate.
    Politicul face si desface sisteme si mecanisme de urmarire si aplicare a legii. De asemeni, fiind subjugate politic acestea nu merg. Politicul este adanc implicat economic (in loc sa fie interzis sa fi si politician si afacerist). Toate astea au dus si duc la patroni care in primul rand permit cele ce se intampla (daca nu ar permite patronul mutarea mesei pe plaja, indiferent cat plateste, clientul nu ar avea masa pe plaja), si in al doilea rand duc la patroni care angajaza "sclavi", dupa cum ii numea ministrul de interne italian. Ospatari de mana a 3-a care nu stiu si nu vor sa aiba coloana si devin "curve" (a se citi, le-o trag unii pe bani). Multi patroni pe litoral sunt implicati politic. Multi sunt iei insisi curve, lasa diversi din politic sa le-o traga pe bani.
    Nu in ultimul rand tot ce se intampla are si radacini educationale si asta este iar cauzata de politic... Dar aici intram intr-o bucla, pentru ca educatia e la pamant din cauza politicului si politicul e la pamant din cauza educatiei (politicienii nu au educatia necesara job-ului lor). Aici avem cu totii o vina. Practic foarte multi au ales sa nu se implice in politic, pana la a nu merge la vot si asta din pacate are efectele pe care le vedem astazi. Mai sunt altii, are au ales sa nu foloseasca serviciile litoralului romanesc, dar judecand drept, si asta e gresit, pentru ca exemplul dat are si el un mic rol educativ, adica ar fi putut contribui la un comportament putin mai responsabil.
    Or sa spuna unii ca afaceristii de pe litoral nu au de ales, pentru ca nu ar supravietui, nu isi permit sa piarda clienti. Nu sunt de acord cu asta, sunt si locuri unde vin doar oameni civilizati, adica se poate.
    Solutia? Cred eu ca este educatia. Sa ne educam copii sa nu fie curve. Sa ne educam copii sa inteleaga ca ne implicarea politica nu este o optiune. Sa ne educam pe noi sa nu mai fim nepasatori la lucrurile din jurul nostru.
    • Like 1
  • Intr-o țară in care banii se fac pe bază de tupeu şi jmecherie ,,lumea bună cu caşcavalul pe ei " e formată in genere de ,,cocalari" şi de aici şi comportamentul de ,,miez". De unde domni şi doamne ? Noi promovăm ( vezi şi presa ) cocalarul şi pitzipoanca drept modele de succes în societate iar la mare ( Mamaia) sau la munte ( Poiana Braşov) se dau în stambă ,aici li se permite şi plătesc oricât pentru asta ,de aici şi prețurile ridicol de mari in cele două stațiun, pe Coasta de Azur sau la St Moritz cocalarul nostru nu se poate da în stambă plus că se simte cam stingher.
    • Like 2
  • Sa stea atunci acasa pe ajutor social sau pe banii lu' mami.
    • Like 0
  • mike mike check icon
    Am rupt orice legatura cu litoralul nostru de ani de zile. A devenit un fel de ferma a animalelor iar aceste chipuri grotesti pare ca distrug imaginea litoralului nostru. Pacat...
    • Like 0
  • De aceea ocolim noi litoralul romanesc. In alta ordine de idei, orice franghie are doua capete. Nu poate fi intinsa daca de partea cealalta nu trage cineva de ea. Asa ca sper ca angajatii respectivi nu se plang pe bune, doar isi varsa naduful de moment.
    • Like 1


Îți recomandăm

Savana Unistrat

În loc de două sau trei, mai bine nu folosești decât un strat. Dacă auzi tot mai multe persoane în jurul tău care utilizează adverbul decât în preajma unui verb doar la forma negativă și prieteni care nu plasează din cauza decât într-un context negativ, atunci toate acestea s-ar putea să se întâmple datorită lecției naționale de gramatică și lexic la care am luat parte în ultima vreme în timp ce urmăream pauzele publicitare de la televizor sau reclama de pe website-urile preferate.

Citește mai mult

startup - Getty Images

„Cine să vină, mamă, la Costești?" Când le-a spus că vrea să se întoarcă din Germania, unde lucra de 10 ani ca avocat, iar soțul ei ca arhitect, și că vor să își deschidă o pensiune în comuna Costești, părinții Otiliei Loidl nu și-au ascuns scepticismul. (Foto Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

România asigurată- infografic 1

„România asigurată” este un alt fel de ABC, în țara tinereții fără bătrânețe și vieții fără de moarte. Conform studiilor, doar 6% dintre români economisesc în perioada în care muncesc pentru timpul în care ies la pensie. Procentul celor care se gândesc să-și facă asigurare de viață este de doar 2-3% „România asigurată” vorbește despre temerile, dar și despre percepțiile românilor în ceea ce privește asigurările de viață.

Citește mai mult