Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Când ați văzut ultima oară entuziasm în școli?” Pledoaria unui profesor pentru pasiune în educație

elevi - scoala - Octav Ganea

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Sistemul de învățământ din România are nevoie, pe lângă programele de formare a cadrelor didactice, de oameni care să aducă entuziasm în școli, să pună pasiune în ceea ce fac, pentru că „motorul învățării este emoția”, spune profesorul Marcel Bartic. 

Invitat la emisiunea „În fata ta” de la Digi24, profesorul spune că școlile au nevoie de directori care să știe să fie adevărați lideri pentru a crea exemple de bună practică și să imprime colegilor de breaslă dorința de a merge cu plăcere la orele de curs.

„Cum ar fi dacă am avea un director într-o școală care să știe să le inspire profesorilor ideea de a pune pasiune în ceea ce fac, de a intra zâmbind la clasă, de a se simți ei bine cu ceea ce fac. Lucrurile astea nu sunt imposibil de realizat, acestea pot fi generate de un om care știe să fie lider, nu doar director. Dacă lucrurile astea s-ar schimba în timp și am avea exemple de bună practică...Știți cum e în cancelarie? Când îl vezi pe un coleg de-al tău că intră în cancelarie și e foarte bine dispus și foarte încântat: mamă, ce oră am avut, a fost excepțional, ce am făcut eu cu Popescu de la clasa a VII-a. Și parcă atunci când te uiți la el, începi să îți dorești și tu lucrul ăsta. Dar eu de ce nu fac lucrul ăsta, dar vreau și eu. 

Chestiile astea contaminează și atunci poate că dincolo de programele de formare, absolut necesare, sigur că da, poate că e nevoie de mai mult de atât. Este nevoie de oameni care să inspire, oameni care să aducă entuziasm în școli. Când ați văzut ultima oară entuziasm în școli? E nevoie de oameni care să își dorească să fie acolo, oameni care nu intră în clasă cu fața de cine m-a pedepsit pe mine să stau de față cu copiii aia. Copiii simt, copilul când îl vede pe profesor că intră cu fața lungă... Motorul învățării este emoția și dacă îl vezi pe profesorul din fața ta că, știți cum „profesorul trăznit” - când îl vezi atât de entuziast că amestecă substanțele acolo, îți dorești și tu să faci, ești curios, vrei să știi ce e cu ele, cum se cheamă. Asta ar trebui să facem în școala românească”, vede Marcel Bartic.

Astfel de lucruri nu se pot schimba foarte ușor în școala românească, admite profesorul Bartic, dar pentru asta nu e nevoie de modificarea regulamentului de organizare a unităților de învățământ preuniversitar, ci de „un pic de pasiune, un pic de suflet, un pic de entuziasm”.

„Mi-aș dori să ajung să văd sala de clasă în care copiii să facă ochii mari și să zică: a venit domn profesor/doamna profesoară și a fost wow! Copii care se duc acasă și povestesc părinților în mașină: Mami, tati, deci știți cum a fost azi la chimie? Nu ați văzut așa ceva! Și le turuie gura jumătate de oră. De ce nu ajungem în punctul asta? Și sunt lucruri mici pe care le putem face, nu trebuie să vină ministrul să dea legi, nu trebuie să schimbăm ROFUIP -ul ( regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar - n.n.) de 100 de ori. E nevoie de câțiva oameni care să dea un exemplu într-o școală și să îi contamineze și pe ceilalți să își dorească și ei să facă la fel. 

Imaginați-vă ce impact ar avea asupra părinților! Să nu ne vedem doar la ședința cu părinții. Să vă chem o dată la o lecție de-a mea. Stimate domnule părinte, ce ați zice săptămâna viitoare, dacă nu sunteți foarte ocupat, fac o lecție faină cu copiii, vreți să veniți? Stați într-un colțișor acolo, dacă vreți, interveniți, chiar vă rog. Cât de greu e să facem lucrurile astea? E nevoie de o nouă lege a educației pentru asta? E nevoie de un nou ROFUIP? Nu e nevoie. E nevoie doar de un pic de pasiune, un pic de suflet, un pic de entuziasm. Abia asta ar schimba lucrurile, iar paradigma în care văd eu învățământul ar duce într-o direcție în care poate, peste câțiva ani, sutimile astea de la admiterea la liceu ar rămâne doar o amintire urâtă undeva departe”, vede Marcel Bartic.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Exagerati. Cel putin de trei pe an. Este vorba de ultima saptamana din trimestrul de lucru pentru ca urmeaza cam o vacanta de la o saptamana la trei luni pe timp de vara. Cum sa nu fi entuziast cand trei luni nu trebuie sa faci nimic si esti platit, char daca nu foarte mult, dar compensam cu meditatiile in cursul anului. Dar nici o problema, este urmatoarea categorie care trebuie sa iasa la pensie la 40-50 de ani ca sa aiba PNL si PSD resurse sa castige alegerile.
    • Like 0
  • Doar un pic, pic, pic, până nu mai rămâne nimic.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult