Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

La școală în Belgia, fiica mea dă teze la zece materii. Subiectele examenelor sunt interesante, iar fiica mea le vede ca pe niște provocări plăcute

adolescenti la scoala

Foto: Getty Images

Când era la școală în România, fiica mea dădea teze la două materii - română și matematică. Când aceste două testări se apropiau, venea sezonul emoțiilor toxice. Așa un stres, pentru ea, pentru mine, anxietate, frică, nervi, deși presiunea de acasă pentru note era zero. Dădea tezele, iar când ele veneau erau însoțite de acel ritual la care școala românească e maestră - ăla e prost, ăla e bun, ăla a luat 8, ăla 5, ăla 10. Un exercițiu magistral de tâmpenie anti-pedagogică. Nota era mâzgâlită pe foaie, așa, fără nicio explicație. Eșecul era marcat cu orice sutime scăzută din 10, într-un festival debil al comparațiilor sterile.

De când e la școală în Belgia (la Școala europeană), fiica mea dă teze la zece materii. Adică orice, mai puțin religie și sport. Tezele sunt organizate ca examenele de bacalaureat, de la subiecte, la orele petrecute în testare. Când aceste testări se apropie, fiica mea e senină și, pentru multe materii (alea care o interesează), nerăbdătoare să vadă cât știe. Subiectele examenelor sunt interesante, iar fiica mea le vede ca pe niște provocări plăcute. La română, de pildă, a avut de comparat două texte - Cărtărescu și Macedonski - și să argumenteze că ideile valoroase rezistă timpului.

În plus, a scris un eseu despre ce înseamnă normalitate în epoca noastră. I-a plăcut atât de mult textul din Cărtărescu că, venind acasă, a luat din bibliotecă Melancolia să o citească. La biologie au avut de explicat ce se întâmplă cu corpul uman, pornind de la o situație posibilă de la un festival de muzică - ce se întâmplă dacă iei anumite droguri, cum reacționează corpul la alcool, soare puternic, deshidratare, oboseală extremă etc. Testul, în sine, a fost un manual de supraviețuire pentru toate tâmpeniile pe care și le poate face un adolescent la un Untold. La engleză au avut de construit un eseu despre internet pornind de la un articol despre două puștoaice care promovează cărți pe TikTok, dar și o paralelă între Ibsen și Tennessee Williams. La germană au scris o scrisoare despre biletul de 9 euro pe lună la transportul public oferit de guvernul Germaniei vara asta.

De-abia așteaptă examenele la artă și istorie - sunt și materiile ei preferate și profesorii îi sunt foarte dragi, așa că vrea să vadă ce subiecte le-au pregătit.

Niciodată aici nu a știut ce note iau alții la examene, decât așa, întâmplător, vorbind cu colegii. Lucrările se pun pe bănci cu fața în jos, ca nimeni să nu vadă nota dacă tu nu vrei asta. Dar întotdeauna a primit nu o notă mâzgâlită pe lucrare, ci recomandări despre cum ar putea fi lucrarea mai bună. Și nu numai punctual, despre subiectele date, ci și despre cum să gestioneze mai bine un test. Ce s-a întâmplat practic, la aproape toate materiile, e că a crescut anii ăștia în raport cu ea însăși - e și bizar să crești în raport cu alții. 

Prin urmare, în loc să îi punem pe copii să alerge toți, laolaltă, pe același culoar, dându-și ghionturi unii altora, împiedicându-se unii de alții, cu două, trei excepții care aleargă foarte repede și scapă astfel de această îngrămădeală, mai bine le dăm tuturor culoarul lor de alergare și îi antrenăm, pe fiecare, să-și găsească ritmul. S-ar putea ca așa să avem mai mulți alergători de cursă lungă performanți.

Text preluat de pe contul de Facebook al autoarei

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am o nedumerire: în școlile din Belgia se predă ca materie obligatorie limba română? Este ca și cum la noi ori aiurea, inclusiv în țările renumite pentru felul în care se face educație, limba neerlandeză ar fi materie obligatorie de studiu, ceea ce mi se pare total aiurea!
    • Like 0
  • Scoala romaneasca, capturata total de parazitii bugetari care au tupeul sa isi spuna profesori si care de 30 de ani mutileaza mental si intelectual generatii intregi NU va fi capabila vreodata de asa ceva. Poate doar in momentul in care clanul bugetarilor va fi impiedicat sa mai paraziteze macar invatamantul ( slabe sanse atata timp cat parintii se complac si nu cer performanta profesorilor, practic canta in struna borfasilor care se dau profesori ), urmatoarele generatii sa inceapa sa invete ceva si sa ridice intra-devar societatea de acolo. Dar nu imi fac sperante, noi de aia am plecat din tara aia, sa nu ajunga si copiii nostri pe mana ticalosilor de bugetari din romania.
    • Like 0
  • presiunea e in special de la parinti. Nu se nasc copiii cu aceasta presiune in mintea lor, disperarea si rateurile parintilor duc la a cere copiiilor ce le e prea mult, meditatii, extra activitati etc.
    In comparatie cu romania, scoala in Belgia are obisnuinta de a da teste totul anul, saptamanal, ba si de 2 ori pe saptamana. Copiii nici nu le simt ca presiune pt ca sunt atat de obisnuite incat se banalizeaza. Vine profesorul cu fise de test (pe care le pregateste acasa; singur, ii ia 1-2 ore de lucru, asta dupa ce are norma de catedra de 26 ore pe sapt ca profesor sau 35 ore invatatorii), fise unde au fie bucati scrise de profesor de mana, fie la calculator (nu toti profesorii au calculator acasa) sau taieturi din diferite alte fise pe care le lipesc si mai adauga cate o intrebare / raspuns grila. La scoala profesorul merg la copiator si multiplica fisa de 28-30 ori (cati copii au in clasa, daca lasa repetenti au mai putini), imparte fise la copii si ii lasa cate 15-30min sa le lucreze. Uneori copiii isi continua lucrul acasa, alteori le ia profesorul sa le corecteze - oricum din alea 15 min in care profesorul umbla prin banci vede ca stapanesc tipul 1 de exercitiu si nu tipul 2 asa ca dupa ce strange fisele la corectat, mai aduce la tabla un exemplu nou de exercitiu la tipul 2 asa incat pana la sfarsitul orei copiii nu doar s-au verificat si consolidat tipurile 1 si 2 de exercitii ci si au inteles ce nu controlau.
    Pe baza acestor 2 exercitii profesorul incepe sa predea ceva mai avansat. Mai intai succint, in 15 min, data viitoare reia mai complex si amplu, le cere si 1- 2 exercitii sa le faca singuri/la tabla si a 3a ora le da alt test. Metoda de pedagogie cunoscuta sub numele de Shanghai.
    Fisele corectate si notele le primesc a 2a zi /seara acasa pe aplicatia scolii. Notarea e de la 0, adica daca ia copilul meu 5 apai a muncit impecabil juma din test.
    Astfel eu ca parinte in belgia vad permanent ce stie copilul, la ce nu e sigur, iar testele finale (alea 10 teze de la sf anului) nu sunt o surpriza deloc pt mine.
    P.S. 30% din copiii belgieni repeta anul.
    P.P.S. profesori de la scoala europeana se plang de vocabularul murdar si agresivitatea copiilor de la clasele in romana - nu acelasi lucru au la clasele de alta nationalitate. Tot de la parinti venita, aici chiar nu au cum da vina ca au invatzat de la altii, zau, pot da vina pe Mustafa Efe ca a invatat fiica mea o injuratura cu accent oltenesc?
    • Like 2
  • Mi-ar fi plăcut să predau într-o astfel de școală! Am lucrat trei ani în alternativa Step by Step, învățământ primar, și am apreciat efectele pe care le au metodele didactice ce dezvoltă creativitatea, independența, libertatea de exprimare, abilitățile sociale. Și totuși, asemenea tipuri de școală sunt greu de digerat de învățământul românesc! Ele îi implică foarte mulr pe profesori, iar rezistența este fosrte mare. Mai ales că sindicatele au un cuvânt greu de spus!
    • Like 3
    • @ Mioara Seicaru
      Pentru ca "profesorii" romani nu mai au nicio legatura cu invatamantul, pedagogia, educatia, cultura, iar in multe cazuri au promovat cu greu minimum de scoala. Se vede asta din notele pe care le obtin ei la "examenele" lor. Dar cand provii dintr-o familie de politician pripasit sau "autoritate" locala, cu predilectie rurala, orice functie bugetara bine retribuita este facil de capatat. Nu necesita nici un fel de pregatire. Ei, tocmai asta le lipseste belgienilor si altor natii. Specificul romanesc. Nu mai vorbim de non calitatea si specializarea si chiar buna intentie a hominizilor numiti ministri. Ministri in nu conteaza ce domeniu dar sa fie ministri. Agresivitatea puradeilor de romani nu ar trebui sa surprinda. Asta se intampla cand provii dintr-0 tara in care ai numai drepturi. Obligatii nu, nici nu ai unde sa le exerciti. Tot dispretul si blamarea ministrilor de tip andronescu si campeanu. Eliminarea tezelor este "vopsirea gardului". Asta se face doar pentru a mai diminua putin catastrofa din invatamant si ascunderea cresterii analfabetismului. In curand va fi eliminat si bacul. Sa vezi atunci procentaj ridicat de "absolventi" de liceu. Vom fi pe primul loc si noi la ceva, macar in ochii unora dintre noi. Doar o "somitate" cretina propusese, nu de mult, sa fie admisi in invatamantul superior si loazele care nu sunt capabile sa ia bacalaureatul. Definitoriu pentru rumani.
      • Like 2


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult