Foto: Proiectul Merito
Corina Buzoianu predă limba și literatura română la Colegiul Național „Spiru Haret” din București și a fost premiată anul acesta în cadrul Galei Merito care aduce în atenția publică profesorii valoroși ai României. Activitatea ei la școală se extinde mult dincolo de orele prevăzute în program. Coordonează revista școlară „Vlăstarul”, fondată în 1923 de Mircea Eliade, care a ajuns, la un secol de la înființare, să aibă și un podcast realizat de elevi. A pus pe picioare un club de chitară, unul de fotografie și unul de debate. S-a decis să organizeze activități extrașcolare atunci când a conștientizat o nevoie a elevilor.
„Toată implicarea mea a pornit de la conștientizarea unei nevoi, și anume de a determina elevii să se simtă bine în școală, pentru că, dacă găsesc comunități de învățare în care să se simtă bine, atunci va crește motivația și va crește și performanța lor școlară. Și, da, așa se întâmplă. Eu coordonez destul de multe cluburi: chitară, fotografie, debate, pentru care m-am și pregătit, adică elevii au ce învăța sub coordonarea mea. Și vreau să vă spun că niciun elev dintre cei care s-au implicat în activități extrașcolare nu a avut rezultate modeste la examenele de final de ciclu. Și, de aceea, poate lansez și o rugăminte către părinți, să îi lase să se implice în activități extrașcolare până își găsesc grupul de care se simt ei legați”, a povestit profesoara în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
În opinia ei, o școală nu ar trebui să fie o instituție în care copiii să stea inerți în bănci. Pentru ea, o școală deschisă este „o școală curajoasă, în care corpul profesoral înțelege că în fața lor nu se află niște copii de la care trebuie să ai pretenția să stea cuminți. Și, foarte important, este o organizație care are cumva marginile, să zicem difuze, permițând și altor factori care pot avea o influență pozitivă asupra activității noastre, să intervină, cum ar fi ă știu eu alte organizații, instituții culturale, părinții, dacă vor să se implice. O școală deschisă cred că este cea în care există un feedback permanent”, este de părere Corina Buzoianu.
O activitate care să le facă plăcere și care să îi ajute să se integreze într-o comunitate sănătoasă, îi poate ajuta pe adolescenți să reziste pericolelor precum consumul de droguri. Ce ar trebui să facă un profesor care crede că unul dintre elevii săi se află într-un astfel de risc?
„După școală, dacă profesorul respectiv are disponibilitate de timp și are ceva de oferit, să deschidă exact ce vă spuneam, aceste cluburi. Pentru că atunci tânărul, în loc să plece pe te miri unde, petrece timp alături de alți colegi construind ceva, lucrând la personalitatea lui, la ceea ce are el, la aptitudinile lui. Că face fotografie, că stă două ore la chitară la școală, că vine la ședințele clubului de debate, care se desfășoară duminica. Vine duminica câte 3-4 ore și atunci, când pleacă de acolo, pleacă cumva mulțumit pentru că a făcut ceva pentru el, pentru că a interacționat cu copiii cu care poate e pe aceeași lungime de undă. Și ar fi și asta o soluție. La oră, la dirigenție, eventual, să atragem atenția și ce poate face școala ca prevenție, pe lângă informare, pe lângă reprezentanții Agenției Naționale Antidrog, care vin și le mai povestesc, să insiste foarte mult pe acest mesaj că ei sunt responsabili pentru pentru viața lor și să ia modelele adevărate din societate. De pildă, a existat un podcast cu David Popovici și m-a impresionat foarte mult mesajul lui David Popovici, pe care l-am arătat și copiilor de la toate clasele la care predau, în care pledează pentru disciplină, pentru consecvență și pentru seriozitate. Cred că ar avea nevoie copiii de mai multe astfel de modele, de mai multe astfel de mesaje venind de la tineri asemenea lor, care au înțeles că viața înseamnă și altceva”, subliniază Corina Buzoianu.
Feedback-ul elevilor are rol reglator
Este unul dintre profesorii care crede că, dacă asculți vocea copiilor, poți îmbunătăți procesul de învățământ. „Ar trebui să îți pese de părerea elevilor și, de aceea, eu susțin ca în mod constant să se administreze acele chestionare de satisfacție, nu ca cineva să se uite peste ele. Doar pentru tine ca profesor. Le administrez, de exemplu, după primul interval de învățare, că au venit și primele note. Copiii sunt sinceri, nu sunt malițioși și, în funcție de ce feedback îți oferă elevii, tu poți să reglezi activitatea cu ei. Eu procedez astfel. Eu n-aș aplica un chestionar de feedback doar la finalul anului școlar. Ce sens ar mai avea? Feedback-ul elevilor are un rol reglator și mă ajută pe mine să înțeleg ce funcționează și ce nu funcționează. Unele păreri sunt pertinente și mă duc și le explic de ce fac un anumit lucru, adică intru puțin pe metacogniție. Și atunci, dacă înțeleg de ce le cer anumite sarcini de lucru, pentru că e tot spre binele lor, lucrurile încep să funcționeze, învățatul începe să nu mai fie perceput drept ceva obositor și inutil, că am auzit și aceasta, că învățăm multe lucruri care nu ne trebuie. Eu zic că nu e chiar așa, pentru că acest învățat constant, acea consecvență, fiecare după puteri, de care vorbea și colegul lor mai mare, David Popovici, ajută la dezvoltarea tuturor proceselor psihice superioare”, arată profesoara.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.