Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Dacă țara este condusă greșit, toți oamenii deștepți pleacă din ea”. Partidul, cea mai mare agenție de plasare a forței de muncă din România

clasa politica

Foto Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Culmea ghinionului: „Să ai primar cu studii la Herculane (te duci turist, te întorci jurist), să ai de-a face cu un polițist cu studii la Caracal și să fii judecat de un «haretist».

Ceea ce părea cândva o glumă sinistră, această culme a ghinionului este probabil prezentă în viața noastră de zi cu zi. Recentele desemnări de judecători pentru Curtea Constituțională nu fac decât să confirme că în România nu se vrea construirea normalului, ci se continuă același pattern al hrănirii anormalului. Cu războiul în imediata vecinătate, România trebuie să-și ducă propriul război - cel cu promovarea incompetenței.

Este o fractură de logică să ai atât de mulți profesori universitari specializați în drept constituțional, iar tu să numești persoane a căror singură calitate este apartenența la partid. Prin aceste numiri, clasa politică a dovedit că nu are (sau nu vrea) cărămizile profesionale și intelectuale pentru a construi ceva nou și viabil. Aceste numiri au vulnerabilizat irefutabil imaginea partidelor și le-au supus unui risc reputațional fără precedent. Au reușit să mai extragă o picătură de neîncredere din rândul populației, iar cei care mai credeau că această Antantă va schimba ceva au primit un upercut devastator. Este o disproporție uriașă între pregătirea academică și nivelul funcției ocupate de cei desemnați. Nu sunt rasist intelectual, totuși cred că fiecare trebuie să-și cunoască lungul nasului. Și de această dată, din păcate, coada a dat din câine. Presa neaservită politic a sancționat dur aceste violuri asupra meritocrației printr-o campanie de hahagandă, dar insuficientă pentru conștientizarea pericolului.

Dozajul absolvenților de facultăți particulare din administrația publică a atins nivelul critic, fapt evidențiat de slaba calitate a actului administrativ și de neîncrederea cetățenilor în instituțiile publice. Poate cel mai grav lucru este reprezentat de faptul că, odată ce unul dintre acești absolvenți ocupă un „cap de pod”, devine combinator redutabil (având IQ de descurcăreț) și îi trage și pe ceilalți, făcuți după chipul și asemănarea sa, în jurul său. Toate partidele au un dispreț feroce față de competență și meritocrație. Incompetența full option a devenit un modus vivendi, iar competența și educația au suferit un block. Trivializarea funcțiilor publice este pe val. Meritocrația este la ATI, intubată. Degeaba sectorul privat pompează cash, zilnic, în salariile lor. Ei atât pot, sau mai bine zis, nu pot.

Un prieten de-ai mei, inginer mecanic de profesie, afirma în termeni tehnici, că actuala clasă politică nu are „pasul și modulul” (compatibilitatea funcțională pentru două roți dințate) pentru a face ceva bun în România. Tot el mi-a spus că nu va fi nicio problemă pentru cei numiți în CCR în a interpreta Constituția, pentru a da verdicte. Soluțiile vor veni „servite” direct de la partid. Curtea Constituțională, locul unde ar trebui sa lucreze înțelepții țării, devine fără doar și poate o curte de partid, o extensie a acestuia. Sau așa a fost dintotdeauna.

Înainte de 89 ne amuzam când miniștrii erau mutați de la un minister la altul, ca și cum ar fi avut pregătire multidisciplinară. Iată că și acum miniștrii sunt schimbați mai des ca nisipul din lada pisicii, fiind mutați de la un minister la altul, fără să aibă pregătirea necesară. Tentacularele partide au devenit autorități de nominare pentru cei care populează administrația publică și se comportă precum agențiile de plasare a forței de muncă. Filtrele de selecție sunt la partid, însemnând favoritisme, nepotisme și incompetență. Arivismul cronic la pachet cu bulimia de putere au fost vectorii care au dus incompetența în vârful ierarhiei. Dar ce este și mai grav este faptul că partidele, care sunt și incubatoare de diletantism, se suprapun structurilor statului. Apartenența la partid a creat elite false. Instituțiile sunt partajate (lotizate) pe sistemul: aici e fieful partidului „X”, acolo e fieful partidului „Y”. Aceasta este varianta soft de imixtiune în treburile statului. Forma hard este atunci când statul este organizat pe rente, pentru diverse grupuri de interese.

După alegeri, fiecare partid, cu falanga de paleo-loialiști, își intabulează sferele de influență. Administrația publică este parazitată de aceiași oameni de peste 30 de ani. Șeful de partid a împărțit tot timpul cărți bune membrilor (a se citi joburi dotate cu un perpetuum mobile salarial, din bani publici), deși aceștia în condiții de competiție reală nu s-ar fi calificat niciodată. Promovarea oamenilor de partid a devenit un canon, iar modalitatea de realizare este un fel de păcănele politice. Cei care au fost în permanență la mesele care trebuie, au turnat în pahar cui trebuie și și-au cobzărit bine șefii, au fost recompensați din plin. Și iată cum Sfânta Trinitate: facultate particulară-sprijin politic- tupeu fără limite poate trimite România direct în scaunul cu rotile. Alternanța la guvernare a distrus corpul de profesioniști din administrația publică. S-a ajuns în situația hilară ca oameni fără legitimitate intelectuală și profesională să decidă pentru noi. Viața noastră stă în pixul unui șmecheraș de partid.

Și ar mai fi ceva de adăugat. O țară administrată catastrofal, de personaje cu Alumni dubios, devine nu numai vulnerabilă, dar și cu o dorință scăzută a propriilor cetățeni de a rămâne acasă. „Dacă țara este condusă greșit, toți oamenii deștepți pleacă din ea”, afirma Lee Kuan Yew, fost prim-ministru al Republicii Singapore, fondatorul statului modern Singapore.

Chiar dacă este greu de acceptat, actuala clasă politică se află în cea mai neadecvată poziție pentru a rezolva problemele grave cu care se confruntă România. Este ca și cum niciun salvamar de pe plaja din Vama Veche nu știe să înoate, dar cei care se aventurează în apele mării nu știu acest amănunt. Deosebirea este că noi știm adevărul despre capabilitățile actualei clase politice, care a transformat țara într-o feudă politică.

Partidele trebuie conduse ca o corporație, să-și crească și să-și pregătească (în mod real) propria resursă de cadre competente. Partidele trebuie să aibă planuri de succesiune și dezvoltare în carieră, din care trebuie să rezulte oameni capabili să conducă. România are o acută nevoie de intelectuali publici, capabili să rezolve problemele țării. Aplicarea sintagmelor „Azi cititor, mâine conducător” sau „Dacă școală nu e, nimic nu e!” poate genera un punct de inflexiune în politica românească, cu un domino de schimbări. 

Se spune că politica s-a născut în cultură: dacă vizităm un muzeu de istorie și unul de literatură, constatăm multe portrete identice: Titu Maiorescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Nicolae Iorga, Octavian Goga. Peste câțiva ani, la actuala clasă politică, vom mai găsi portrete identice în cele două muzee?

Și Psalmul 11 este neiertător cu ariviștii: „Căci, atunci când se ridică sus oameni de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni!”

Închei, dar nu înainte de a întreba, cât de jos se poate merge cu contraselecția? Care sunt limitele pe care le suportă societatea în ansamblul ei? Cât va mai accepta populația să fie condusă de insurgenții de partid, personaje teribile ale administrației publice decerebrate, cu diplome cumpărate de la chioșc?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vanu Vanu check icon
    Posibil ca dvs sa fi atins un nou record de generalizari (arma 'telectualului intamplator, ratacit), clișee si alte minunatii pe siteul ăsta.
    Cine le numără?
    Mulțam anticipat
    PS. Mesaj de la un haretist care a intrat la stat cu 10 la mate, acum 25 de ani: somn lin
    • Like 0
  • "Toate partidele au un dispreț feroce față de competență și meritocrație."USR-ul l-a propus pe Danilet,dar,Johannis putea daca iubeste competența și meritocrația fiind profesor,si-ar fi fost o nota sa-si repare imaginea dezastruoasa a monstruoasei coalitii cu psd,de care graia apasat asa cum numai dansul poate,rar si sagadat cand nu citeste:"„Abia când PSD va fi trimis în opoziție vom putea face România normală”
    Mare Mit.......man,dl presedinte,l-a intrecut pe micul Titulescu (Ponta).
    • Like 0
  • Un articol cu care sunt 100 % de acord reflectand morbiditatea coruptiei din Romania de care fiecare din noi astia "fraierii" se confrunta. Va veni un timp daca va aparea vreo masa INCHIZITORIE ca sa faca epurarea in stil hitlerist revolutionar sau chiar legionar KALASNIKOVUL si executia la zid sau taierea mainii pentru furt ca la arabi. Din pacate va fi SINGURA SOLUTIE. Precizez nu sunt extremist nici simpatizant al vreunui curent extrem ci semnalez daca nimic din factorul autoritate nu functioneaza iar dreptatea este cumparata prin influenta iar regulile legile sunt doar pentru cei care le fac situatia intr-un viitor scurt ar putea arata ca cea relatata mai sus chiar fiind solutia extrema. Ce traim ca popor in prezentul romanesc ? "Ferma Animalelor" de George Orwell
    • Like 0
  • Dan I check icon
    Pe lângă analiza ”meritocrației” de partid și de stat, mai e ceva:
    Statutul de funcționar public, aceasta castă de care nu se (mai) poate atinge nimeni, ca urmare a unei legislații perfecționate de aceleași partide care îi promovează pe politruci. inculți, ariviști, hoți (plagiatori, dar nu numai), oameni șantajabili, puși acolo să asculte orbește de ordinele venite de la partid sau de la alte servicii.
    • Like 0
  • Situația descrisă este reală și în același timp tragică. Nulitățile, nu numai de la CCR, sunt proiectate acolo pentru că și cei care-i propun și îi susțin sunt așișderea, de o mediocritate crasă, inculți și de aici de o aroganță de cele mai multe ori de un comic nebun. Din păcate situația se repetă și la etajele inferioare ale instituțiilor publice. Dacă cineva ar vrea să facă o statistică a angajaților de la instituțiile statului ar fi stupefiați, probabil, de nivelul profesional și cultural al acestora plătiți bine de noi toți. Dar inversarea de valori nu este de ieri, de azi și nu este numai la noi. Este o stare generală a societății de peste tot.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Atâta timp cât vor exista oameni cu o slabă pregătire în orice, nu vor putea ajunge la putere decât asemenea oameni!
    Agramați, analfabeți funcțional, (e fără i!), dar cu "doctorat în jmekerie", puși pe căpătuială cu orice preț, înarmați cu un dispreț total față de comunitatea din care provin!
    Asta e România!
    Acum politicianul român nici măcar nu mai mimează cinstea, fură pe față, te prostește pe față!
    Dacă-i arăți un zid văruit și-l întrebi ce culoare are, n-o să-ți spună în ruptul capului că e alb, îți spune ce vrea el și, te forțează să spui ca el!
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Păi cei care ne conduc sunt aidoma celor care i-au votat și susținut.Vrem nu vrem românașilor le place mult hoția, curvele si golănia ( din păcate nu sunt semne să-și schimbe mentalitățile prea curând).
    • Like 4
  • Idea familiei mele este putin diferita. Conducerea tarii mele din 1944 pana cand va exista si desteptari, a fost execrabila, ne adecvata felului romanului priceput ci a celor care aveau deviza " muieti is posmagii?" Am lucrat in afara tarii 15 ani, departe de cei dragi. Fata mea este medic. Nici unul nu nea-am gandit sa lasam umbrele celor dragi si disparuti singure! Am avut 2 contracte cu stabilire definitiva. Am refuzat. Tata in 1945 putea sa "isi ia Berlinul" in Australia. Incercam prin fapte, asa cum Creatorul nostru si Salvatorul nostru, ISUS, ne-a invatat sa aratam ca drumurile abordate sunt cu finalitate " Moarte termica" sau mai asteptam si alte halucinatii, de la oameni atei de fapt niste resemnati ca nu au imaginatii productive ci aberante (vezi Big Bang si reviziile sale)
    • Like 0
  • Articolul descrie foarte bine o mizerabila stare de fapt, însă nu propune și vreo posibila soluție, din păcate. Societatea civilă poate și trebuie sa lupte pe (aproape) orice căi împotriva imposturii de stat și de partid oficializate, legalizate. Pentru asta, ea trebuie ajutata sa se dezvolte. Aici este cheia, in opinia mea. Personal, nu văd o mare diferența intre a da jos prin mișcări de strada o dictatura infamă (ca in ‘89), sau un stat corupt și impotent cum e cel de azi. Motivațiile îmi par la fel de valabile, in ambele cazuri. Suntem mult prea toleranți (citește “inerți”)….
    • Like 2
    • @ Adin Tabacu
      Nu mai crede prostii ca in 89 a avut loc o actiune civica din proprie initiativa. Atunci lupii tineri au luat locul lupilor batrani , sau mai simplu institutile de securitate au subjugat politicul. Si asta din cauza ca din anii 80 politicul a inceput sa se degradeze treptat. Si am ajuns ca in ziua de azi sa avem politiceni gen Dancila , Ciuca , Catu. Eu sper ca m-ai jos de atat nu se poate. Poate Ceausescu era un prost , dar in comparatie cu astia pare un savant . Daca nu as fi roman , as putea considera comic , ca o persoana gen Dancila a reusit sa devina prim-ministru.
      • Like 0
    • @ Natalia Todorov
      Vanu Vanu check icon
      Se poate, doamna Natalia. Mai jos ca acum ar fi atunci cand SI mai multi oameni ar poci gramatica in halul in care o faceți dvs, arătând astfel respectul real (nu cel declarat) față de nația asta si istoria ei
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult