Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Dar de ce trebuie să cumpărăm brânza sau roșiile lor, noi nu putem să le facem aici?" Răspunsul e unul singur

Liviu Dragnea - roșii - Foto: Facebook/Liviu Dragnea)

(Foto: Facebook/Liviu Dragnea)

„Dar de ce trebuie să cumpărăm brânza sau roșiile lor, noi nu putem să le facem aici?" Dar de ce berea Nenea Iancu se fabrică în Germania, de ce nu se produce aici? Și de ce înghețata Napoca se face în Bulgaria? Acestea sunt întrebările pe care prefăcuții politruci demagogi le pun iar și iar.

Răspunsul este unul singur: aceste lucruri nu se produc în România deoarece condițiile de producție de aici sunt dezavantajoase.

Dar cum să fie dezavantajoase? Nu e România raiul pe pământ, nu aici behăie oaia fericită? Nu e forța de muncă ieftină?

Condițiile de producție înseamnă 3 factori: natură, muncă și capital. La capitolul natură să zicem că stăm bine, behăie oaia, zâmbește văcuța, iarba-i verde și gustoasă. La capitolul muncă stăm așa și așa, și așa am stat tot timpul. Da, am avut oameni bine calificați dar au plecat. Întotdeauna forța de muncă s-a caracterizat printr-o rată mare a hoției. Un prieten antreprenor îmi povestea aseară că unul din salariații lui a venit cu însoțitor să își înainteze demisia - omul era pur și simplu analfabet și ca el sunt zeci sau sute de mii.

Stăm foarte prost în ceea ce privește capitalul și asta explică și emigrația. Suntem săraci, avem puțină avere, asta înseamnă că nu avem capital. Și, mai ales, condițiile instituționale sunt potrivnice acumulării cinstite de capital. De asta se face berea în Germania, fiindcă în România e foarte greu să deschizi o fabrică, trebuie să îți pierzi ani din viață (știu pe cineva care are o fabrică de multă vreme, de peste un an de zile încearcă să deschidă un nou punct de lucru, practic un nou antrepozit fiscal și n-a reușit). Acest stat care se opune inițiativei private, care împiedică acumularea de capital de pe urma căreia are el însuși de câștigat prin taxe pe salarii și TVA, este mai imbecil decât regatele prințișorilor degenerați din Evul Mediu.

Politrucul demagog va spune, „Dar eu vă voi da subvenții, ca să creșteți oaia și să trageți mâța de coadă, și atunci vom mânca și noi brânză de aici, nu din Olanda." Total greșit. Nu poți să te tragi de urechi și să crezi că astfel crești în înălțime. Subvențiile sunt date din banii noștri, ai proștilor exploatați pe tarlaua bandiților care conduc România. Dacă tu iei de la mine ca să-i dai altuia, înseamnă că mie îmi retezi șansele ca să i le sporești altuia. Deci nu vom trăi cu toții mai bine.

Soluția este să permiți acumularea de capital pentru toți, să duci o politică foarte prietenoasă cu capitalul străin care va veni și va finanța construcția de fabrici aici. Sunt țări în lumea asta care s-au ridicat de la zero, efectiv de la zero și în 50 de ani au ajuns printre cele mai bogate din lume. Cum? Cu biruri extrem de mici, cu reglementări puține. E important să repetăm tuturor: Străinii care investesc aici nu ne fură nimic. Din contră, ei ne pun la dispoziție capital. Asta se traduce fie prin investiții directe fie prin condiții de creditare mai bune pentru antreprenorii locali, cei care se vaită acum că nu le dau băncile bani pe 20 de ani pentru producția de lapte (normal că nu le dau cât timp guvernul le subvenționează să bage bani în construcția de case). Străinii vor pretinde o parte din producția viitoare, pe care tu popor sărac oricum n-ai avea-o fără capitalul străin. Deci noi nu pierdem nimic, avem, doar de câștigat.

Orice guvernare responsabilă trebuie să-și propună asta: ușurarea condițiilor de producție.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • cu 'natura" ne putem lauda. cu forta de munca "nu prea" o buna parte din "calificatii nostri" (cei mai in varsta )care au lucrat in intreprinderile statului comunist sunt obisnuiti cu furatul (azi ceva ,maine ceva etc.), doar intreprinderile erau ale noastre. (ale TUTULOR). despre "capital" sunt in Romania oameni cu capital,dar cei mai multi dintre ei au obtinut acel capital PRIN HOTIE.
    • Like 2
  • dan check icon
    E mult de spus pe tema asta.

    Cauze posibile:: hotia politica ,coruptia ,politica de stat dar si educatia fiecaruia de a munci fara sa fure.

    O da dau exemplul Spaniei pentru ca in ceea ce priveste productia interna se poate spune ca au reusit ceea ce nu am reusit noi si anume cam 80% din ce se vinde in magazine este produs in Spania.
    Datorita climei la capitolul legume cu gust nu stau prea stralucit cu toate astea exporta in draci rosii de sera , noi cu o clima teribil de buna ne-am batut joc , importand seminte din China datorita pretului distrugand institute de cercetare agricola si tot nu exportam ca Spania ba dimpotriva importam de la ei.
    Cum s-a reusit ca 80% din productia interna a Spaniei sa fie prezenta in magazine , o politica de stat concurentiala,care sprijina initiativa privata , prin multa munca , sistem concurential si cel mai important au pus osul la treaba fara sa astepte ajutor de la partid.
    Spaga din spitale, cadourile la profesori, hotia la locul de munca au cam disparut din obiceiurile cetateanului spaniol.
    La noi inca raman bine inradacinate obiceiuri ca , furtul de orice fel de la locul de munca smecheria ,nemunca sau lenea.
    Intrebati la orice magazin alimentar din Romania daca vanzatoarele fura mezeluri sau daca se fura din fabrici de orice fel .
    Ideea asta cu furatul este intretinuta de o politica tembela de la varful tarii,fura ca patronul are destui bani si te plateste mizerabil.
    Pe langa asta statul vede initiativa privata ca un concurent la furat nicidecum un platitor de taxe asadar trebuie starpite din fasa "corporatiile"care ne fura .
    Ia deschide o firma noua in Teleorman si incearca sa il concurezi pe Dragnea ca jihadul se abate asupra ta.
    Cam astea sunt principalele cauze pentru care initiativa privata in Romania nu are succes.
    Mostenirea comunista este importanta dar au trecut totusi 30 de ani si metehnele hotiei nu au disparut ba dimpotriva se intorc mai puternice sprijinite de o clasa politica infecta.
    • Like 2
  • Cei 3 factori sunt determinanti dar situatia lor in Romania este concluzionata gresit cel putin partial. 1. Natura da, e ok , forta de munca e asa si asa dar nu din cauza ei. Cei calificati au plecat din cauza salariilor mizerabile si tot din aceasta cauza sunt si hotiile ( nu fura nimeni daca are salariu mare si eficienta e legata tot de nivelul salariului , cei buni si eficienti nu lucreaza pe 2 poli). Capital e adevarat nu avem si din aceasta cauza accesul la bani e scump, la fel si creditele. Exemplul Germaniei nu e tocmai potrivit pentru concluzii. Acumularea de capital se face in timp si greu din profituri nu din tunuri sau afaceri oneroase cu statul. Aici trebuie schimbata mentalitatea antreprenorilor - Au salariati analfabeti pentru ca ofera doar minimul / economie apoi in perioadele de boom economic prefera sa investeasca in imobiliare si autoturisme de fitze pentru ca e mai usor si nu trebuie sa-ti bati capul cu planuri de afaceri si mai ales cu munca . In perioadele de criza asteapta salvarea de la stat. Strainii nu au nici un interes sa dezvolte zona pentru ca reglementarile nu favorizeaza acest lucru ( e suficient sa vedem exportul de capital cand profiturile multinationalelor sunt maxime desi impozitarea e mai mica la noi). Antreprenorii romani nu au nevoie de libertate economica mai mare ci de reglementari mai bune si mai usor de implementat ( cand libertatea economica e mare vor aparea mai multe vile, BMW-uri si postari din Maldive decat fabrici , uzine sau afaceri in dezvoltare).
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult