Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

„Darea în plată” – un cui în talpa strategiei de locuire

Legea, adoptată deja de Parlament, se află acum la răscruce de drumuri: fie va ajunge în Monitorul Oficial înainte de Paște, fie va fi trimisă la Curtea Constituțională. Dacă, în următoarele săptămâni, drumul va fi către Monitorul Oficial și, deci, legea va intra în vigoare, atunci vom avea un act normativ care, deși fusese menit să facă protecție socială, ignoră tocmai protecția socială. Și, de aici, s-ar putea ajunge la pericolul schimbării direcției de acțiune dincolo de cei care nu pot să plătească, riscând să-și piardă casele familiale, către cei ce nu vor să plătească și și-ar dori să scape de datoriile care îi încurcă. Și de garanții.

Mai sunt însă și cei ce plătesc acum, dar – prin efectul hazardului moral – ar putea să fie tentați să nu-și mai plătească datoriile. Ce anume ar putea conduce spre o astfel de judecată? Textul art.4, al.1, litera c, modificat în ultima clipă. Text ce are două părți, una contracarând-o pe cealaltă. În prima parte, condiția pentru stingerea creanței este ca împrumutul să fi fost contractat de consumator „cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință”. Vitrina. Vedem însă că, în realitate, poate fi locuința familiei, dar și o casă de vacanță ori o casă de închiriat… După care intervine conjuncția „sau”. Și tot ce urmează după această conjuncție face inutilă formularea din vitrină. Iată textul: „… sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, (împrumutul - n.a.) este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință.” 

Ce să înțelegem? Că dacă garanția cuprinde un „pachet” de bunuri imobiliare – un teren, o casă de vacanță și una de închiriat – le „dă în plată” și se stinge creanța? Și pot fi stinse, astfel, oricâte creanțe… fiecare până la echivalentul sumei de 250.000 de euro?

Scopul legii (dacă e ori nu social) nu e de resortul Curții Constituționale. Așa că acest articol rămâne bătut în cuie!

Cine ar putea trimite legea la Curtea Constituțională? Vedem în legea-legilor, la art. 146: președintele României, unul dintre președinții celor două Camere, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului, un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. Ce motive ar putea fi invocate? Desigur, unele legate de constituționalitatea legii. Și sunt: schimbarea clauzelor într-un contract care este legea părților prin intervenția statului, ignorarea conceptului de garantare a dreptului de proprietate…

Se subînțelege, deci, că Legea „dării în plată” nu are cum să aducă doritul echilibru în raporturile dintre bănci și cei care au luat împrumuturi garantate cu un „pachet” de bunuri imobiliare, între care și o casă. Cred așadar că, în continuare, statul va fi nevoit să intervină – în litera și spiritul Directivei 17/2014 a UE – cu un pachetul de legi bine gândite, care să reorganizeze piața serviciilor financiare, dacă va dori să nu avem parte de o perturbare a creditului, ca factor relevant de bunăstare.

Câți vor fi în situația de a da casa băncii pentru a scăpa de datorii? Probabil, foarte puțini. Din 7,3 milioane de „consumatori” cu credite active, care au luat împrumuturi din bănci între 2003 și februarie 2016, cei mai mulți – o majoritate covârșitoare – au împrumutat sume mici, pentru a-și cumpăra un televizor, un telefon mobil, aparatură casnică sau, în cel mai bun caz, un automobil.

Cei care și-au construit case ori și-au cumpărat o locuință sunt revoltător de puțini. Și spun revoltător de puțini, pentru că numărul lor nesemnificativ exprimă o foarte mică putere de cumpărare a populației țării noastre. Pentru că numai 470.000 au credite garantate cu case. Dintre care 170.000 au luat credite de consum pe care le-au garantat cu ipoteci pe bunuri imobile. Iar 160.000 au făcut împrumuturi în programul „Prima casă”. Nu cumva, ca efect al riscului moral, toți ceilalți ar simți o amară dezamăgire? Și nu cumva riscul moral s-ar extinde la toți cei 4,3 milioane de debitori – acum în mare majoritate buni platnici?

În dezbaterea pe marginea „dării în plată” era inevitabil să se fi ajuns la maximizarea atenției publice pe subiectul „casă” și, deopotrivă, la o puternică stimulare emoțională cu referire la posibilitatea stingerii creanței. Cifrele fiind însoțite de o adnotare cu sensibilă încărcătură psihologică – și anume: „casa, bunul cel mai de preț, de cele mai multe ori agoniseala de o viață a unei familii”. Se impune, așadar, ca statul să gândească serios cum să li se întindă o mână de ajutor celor ce sunt aproape să-și piardă casele? Pentru că soluția legii „dării în plată”, care este autoevacuarea, nu va rezolva această problemă grea.

În schimb, legea ajunge sub incidenţa unei noţiuni care ne dă frisoane: riscul. Acel risc major ce ar putea împinge băncile către o “încetinire” simțitoare a procesului de creditare, în pericol cu deosebire fiind noua strategie de locuire. Din 2003 până în 2015, în 12 ani, deci, au fost cumpărate sau construite pe credit 300.000 de case. Atât. De câți ani va fi nevoie până să fie acoperit actualul deficit, de un milion de case, dacă băncile vor continua să urce avansul?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • D-ul Vasilescu este un artist al mesajelor fara sens - parca il aud pe Iliescu...
    Ce venituri are D-ul Vasilescu ca angajat la stat?
    Ce ma ingrinjoreaza este faptul ca BNR a demostrat pana acum ca nu-si apara cetatenii de acesti camatari cu acte
    • Like 0
  • Cu tot respectul, dar nu credeţi că după atâtea dezastre pe care BNR le-a girat în cei 25 de ani ar fi cazul să ieşiţi din scenă? Chiar credeţi că ţara asta va muri dacă nu veţi mai fi dvs. şi alţii la BNR? Pensie lungă şi uşoară, stimabililor! Dacă nu v-a păsat de români într-un sfert de secol, acum nu mai impresionaţi pe nimeni cu teorii de doi lei pentru ,,bunăstarea acestora"! Noapte bună!
    • Like 0
  • Economistul român Constantin Cojocaru acuză Banca Națională a României de asasinat economic, afirmând că toate falimentele bancare și privatizările frauduloase din ultimii douăzeci și șase de ani s-au făcut cu intenție. El se sfiește să spună lucrurilor pe nume și, făcând referire la datele Institutului Național de Statistică, menționează că 88% din întreprinderile din România sunt controlate din afară.

    "În ultimii douăzeci şi șase de ani în România au fost făcute investiţii în valoare de circa 500 miliarde de euro. Din aceste 500 de miliarde, conform Institutului Naţional de Statistică, 5 miliarde au fost din capital strain. Deşi investiţiile din capital sunt de 1%, străinii controlează 88% din economia românească. Înţelegeţi dimensiunile jafului?", a precizat Cojocaru.

    "Banca Naţională a României a pus tiparniţa în funcţiune, a aruncat cantităţi uriaşe de bani în circulaţie. Inflaţie de 100, 200, 250 %. Inflaţia a generat, prin creşterea salariilor şi pensiilor mai încet decât creşterea preţurilor, reducerea puterii de cumpărare, deci restrângerea cererii. Astfel întreprinderile nu au mai avut cui să vândă; neavând cui să vândă, au intrat în faliment. A fost o crimă pusă la cale cu ştiinţă de Banca Naţională a României", a subliniat Constantin Cojocaru.

    Deci cum spuneam, mai marii BNR-ului ar trebui sa infunde puscariile, nu sa scrie articole pe gazete gen Republica!
    • Like 0
  • Maron_S check icon
    Cand bancile dadeau bani cu lopata si evaluau cutiile de chibrituri la sute de mii de euro, ce a facut bnr ? De CE au DAT bancile bani speculatorilor , Astfel incat oamenii cinstiti nu au mai putut cumpara decat cu credite imense un amarat de apartment ?
    • Like 2
  • Venom check icon
    Dacă previziunile sumbre vizavi de impactul acestei legi, votată cu aplauze de dobitocii din Parlament - unii dintre ei clienți direct interesați, care pur și simplu nu mai vor să plătească creditul - se adeveresc, inițiatorii și toți cei care au ridicat mâna "Pentru" ar trebui dați în judecată pentru subminarea economiei naționale și abuz în serviciu. Undeva, cineva trebuie să fie făcut responsabil, fără să beneficieze de prezumpția de prostie. Scăderea rating-ului de țară pentru România, mai puține investiții străine, lipsă de predictibilitate financiară, aplicare retroactivă(!), blocaj, din nou, pe piața imobiliară, frânarea dezvoltării economiei naționale prin creșterea costului creditelor - numai uitându-ne la posibilele consecințe și Darea în plată ar fi trebuit analizată în CSAT. Fiindcă avertismentele au venit din toate părțile, din exterior, din interior, și NIMENI în afara parlamentarilor români nu a găsit vreo parte bună, toți au tras semnale de alarmă. Mai mult, legea a fost schimbată în ultima clipă, și, cum sesiza consilierul guvernatorului BNR, nici măcar pretinsul rol inițial de protecție socială nu-l mai are.
    • Like 0
  • Faptul că BNR militează pentru un capitalism sălbatic mă sperie. Aţi uitat de cetăţean şi nu este bine. Pentru noi, cetăţenii...
    • Like 0
  • Referitor la presupusa ignorare a conceptului de garantare a dreptului de proprietate prin schimbarea clauzelor într-un contract (care este legea părţilor), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în iulie 2012, atunci când a dat câştig de cauză ANPC într-un proces în care Volksbank punea în discuţie legalitatea OUG 50/2010, în sensul că aceasta ar fi încălcat dreptul european. Instanţa de la Luxemburg, în pofida a ceea ce au susţinut bancherii, BNR sau FMI, au decis că legea românească respectă legislaţia europeană, precizând chiar că „un stat membru UE poate limita comisioanele bancare percepute de creditor”. În speţă, una dintre condiţiile generale ale contractelor de credit încheiate între Volksbank România şi clienţii săi, anterior intrării în vigoare a Ordonanţei, prevedea că, pentru punerea la dispoziţie a creditului, împrumutatul poate datora băncii un „comision de risc” egal cu 0,2% din soldul creditului, care se plăteşte lunar, pe toată perioada împrumutului. ANPC, prin Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Călăraşi, a apreciat că perceperea acestui comision nu era prevăzută de OUG 50/2010 şi a aplicat Volksbank atât o amendă, cât şi sancţiuni complementare. SE POATE! Să nu uităm că Parlamentul European, în rezoluţia privind legislaţia creditelor ipotecare din Spania, a solicitat Comisiei Europene să îmbunătăţească legislaţia privind protecţia consumatorilor prin introducerea dării în plată ÎN TOATE STATELE MEMBRE… Dar noi, ca de obicei, vrem să fim ultimii… De ce să fim după Spania? Noi suntem turma care copiază directivele europene, la doi ani de la apariţie… Referitor la legea dării în plată din Spania, uau, este dureroasă rău pentru bănci: aceasta prevede aplicarea solutiei „darea in plata” ca ultima solutie pentru clientii bancilor, dupa ce acestia recurg la alte facilitati de rambursare a creditului, precum restructurarea acestuia sau reducerea unei parti din datorii.
    In mai 2013, legea a fost modificata, astfel incat bancile spaniole au fost obligate sa ofere solutia „darea in plata” clientilor care, daca dupa un an de la restructurarea datoriei, au in continuare dificultati in achitarea ratelor la credite.
    De asemenea, clientilor li se permite sa ramana in locuinta timp de maxim doi ani dupa darea in plata, perioada in care platesc bancii o chirie reprezentand 3% din valoarea datoriei in momentul darii in plata a locuintei. Dar Spania este o ţară pentru care cetăţeanul contează. Pentru unii cetăţeni această lege este vitală, dar Rockefeller, Rothschild şi Morgan nu mor dintr-atâta lucru…


    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult