Foto: Cecilia Fabiano/ LaPresse/ Profimedia
Pacienții care ajung în terapie intensivă din cauza Covid-19 au șanse foarte mici de supraviețuire, a spus dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24.
Ea a explicat că după „furtuna virală”, adică intervalul în care virusul pătrunde și se multiplică în organism, apare furtuna de citokine, niște proteine mici, sintetizate ca răspuns la inflamație. Însă ele ajung să fie într-o cantitate atât de mare, încât au efecte distrugătoarea asupra întregului organism.
„Mai este un aspect, care la început nu a fost cunoscut și după aceea, dacă țineți minte, ne tot miram de ce acești pacienți au nevoie de oxigen atât de mult și de ce nu răspund la terapia cu oxigen pe care o administrăm: coagularea. Apare o coagulare la nivelul vaselor mici, atât pulmonare, cât și, cred eu, și pancreatice - de aceea la mulți se declanșează un diabet zaharat în timpul internării, au insuficiență renală, practic, apar procese de coagulare la nivelul vaselor mici în tot organismul. De aceea, în mare măsură, cred că vom avea fenomene și simptome care vor duce de la manifestări neurologice, psihice, insuficiență cardiacă”, a explicat dr. Mahler.
Am avut pacienți care au venit, au fost internați în secție și evoluția a fost atât de rapidă, încât au decedat înainte de a ajunge în terapie intensivă, deși saloanele sunt pe același nivel
Mai mult, evoluția bolii este imprevizibilă. „Încă nu știm care este prototipul de pacient care ar putea să ajungă în terapie intensivă, care sunt factorii de risc suplimentari. Noi venim cu un bagaj genetic, un bagaj genetic care nu înseamnă doar boala noastră pe care o avem, comorbiditatea e a mea, dar mama mea poate are tensiune, tatăl meu diabet, sigur e o predispoziție genetică spre anumite afecțiuni”, a explicat Beatrice Mahler.
„Am avut pacienți care au venit, au fost internați în secție și evoluția a fost atât de rapidă, încât au decedat înainte de a ajunge în terapie intensivă, deși saloanele sunt pe același nivel. Decesul s-a produs brusc, fără să poți să-i faci ceva. Colegii din Terapie Intensivă spun că pacientul din terapie intensivă are câteodată o evoluție spre deces pe care nu poți să o prevezi ca în cazul altor afecțiuni”, a declarat managerul Institutului „Marius Nasta”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Se vede acum naivitatea celor care au mers de la inceput pe "imunizarea in masa", fara sa stie nimic despre virus. La noi in schimb se merge pe "prostia in masa" cu toti cei care cred ca daca neaga evidenta au vreun folos.
Oricum în rândurile psd se apropie de 100%.
- LCL (Leucemia cronica limfocitara) este sau nu este o comorbiditate care sa agraveze infectia cu Covid-19 ?
Adica, dupa infectia initiala, am dezvoltat raspuns imunitar. Virusul a mutat suficient de mult incat sa scape de detectie, si a venit valul doi. Din nou raspuns imunitar, din nou mutatie, etc. Precizez ca nu am iesit din casa de nici un fel din Martie - slava domnului ca am curte, ca altfel ma urcam pe pereti.
Sotul meu a avut varianta de 5 zile, si a facut mult mai urat decat mine, parca incerca sa bifeze toate simptomele pe fast-forward, in afara de problemele respiratorii, pe care nu le-am avut nici eu. Culmea, pentru ca sunt fumatoare inraita. Acum o luna la testare, parea imun. Acum nu mai este - e asimptomatic, dar purtator.
Pe aici, doctorii cam dau din umeri apropo de imunitate, in sensul ca pana acum, din ce ni s-a comunicat noua, nu au dat inca peste cineva care sa fie imunizat complet sau de lunga durata, din populatia pe care o urmaresc. Problema cu cercetarea imunitatii vine tocmai de la persoane ca sotul meu, care au avut un episod, au capatat imunitate, au aflat ca sunt imuni si apoi nu s-au mai testat.
Sincer, desi suntem super cuminti (masti, avem o cutie de 500 de manusi chirurgicale de unica folosinta, e deja a treia...) nici el nu s-ar mai fi testat daca la mine n-ar fi lovit minunea din nou si din nou. Era clar ca eu nu am de unde sa o iau - in casa nu prea purtam masca... - de la altcineva decat el, asa ca...
Din ce ni s-a explicat, marea majoritate a persoanelor imune dupa un episod nu isi pastreaza imunitatea foarte mult timp, insa daca au devenit asimptomatici, cred ca sunt imuni, si foarte putini se reintorc la testare dupa doua-trei luni.
Er, pentru clarificare, noi traim in unul dintre primele focare; sotul meu e la un MBA aici, si s-a imbolnavit de la scoala. O gasca de baieti (nu cred ca prosti, dar inconstienti) au fost intr-un team building la Madrid cand incepusera sa apara primele cazuri, dar nu parea dracul chiar asa de negru - adica la Madrid erau 10-12 cazuri confirmate. Unul sau mai multi dintre ei au luat buba rea, dar pana cand s-a prins scoala, imbolnavisera deja inca 30 de persoane. Si, ghinion, unul dintre ei era coleg de grup de lucru cu sotul meu, asa ca a fost pe la noi sa faca proiecte, a ramas la cina, etc.
Scoala s-a comportat foarte responsabil; nu prea aveau de ales, sunt o scoala internationala si foarte scumpa, deci au sarit pe noi cu testele cam cu o saptamana inainte de a fi decretata starea oficiala de urgenta. De aia stim cum stam, si scoala se tine de teste, pentru ca nu isi permit sa ramana pur online (deja lumea incepe sa protesteze ca ar trebui micsorate taxele, ca nu au platit jde mii de euro ca sa stea pe Zoom). Asa ca sunt disperati sa vada cum se comporta minunea, si prin virtutea faptului ca e o populatie oarecum captiva - stiu exact cine suntem, unde stam - se chinuie sa afle cum se comporta virusul, si cand/daca devenim imuni.
De asta stim cum stam si ne testam lunar, cei care mai suntem pe aici. Nu ne-a bagat nimeni in spital - dimpotriva, am fost sfatuiti sa NU ne ducem decat daca e foarte, foarte rau. Au recunoscut ca e un risc asumat, in sensul ca da, poate deveni neasteptat extrem de grav, insa pentru ca suntem tineri, si nu am avut nici unul probleme de respiratie, fingers crossed.
Si, scuze pentru rant, am zis deja ca sunt in casa de un mileniu, mai sa dau cu laptop-ul pe geam cand aud pe unul sau pe altul ca e un guturai, asa... Nu e. E extrem de nasol, chair in froma considerata de unii usoara. E ca si cand ai merge cu frana de mana trasa pe jumatate. Nici nu te tine chiar pe loc, dar haraie toate cele.
O persoana cu LCL e deja puternic imunocompromisa - nu uitati ca limfocitele anormale nu se comporta ca limfocitele sanatoase, deci riscul ca virusul sa isi faca de cap e mult mai mare.
Citesc,cu multă îngrijorare, postările dlui Jurma pe facebook. Aș putea goli un magazin de electronice și nu mi-ar ajunge, de câte ori aș arunca laptopul ori telefonul pe geam! Pur și simplu câteodată am impresia că nu mai e salvare. Că România va fi noua Italie. M-am apucat să încerc să mai luminez pe unii. Nici o șansă. Întunericul ăla are o densitate fizică, nu se risipește nicicum.
PS: am luat ca referință afirmația unui medic ce a solicitat ca cei care au avut boala să doneze plasmă, ce ar fi salvat pe alții. Surpriză, anticorpi pauză la vreo 20%. Da, fenomenul e cunoscut, se dau și procente, se recunoaște că încă nu-i clar destul. Poate nici nu vor să creeze (și mai multă) panică. Dar adevărul e totdeauna de preferat.
Multumiri si Deliei pentru confirmare.
Va doresc multa sanatate dvs si tuturor celor cu covid.
ps. Lasati laptopu' in pace, n-are nicio vina ba chiar e unul din lucrurile foarte utile in vremurile astea si ...nu va da virusi .
Va citesc cu placere - d-aia !