Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Luați loc, vă rog...” Sunt ultimele cuvinte pe care un părinte le aude înainte ca lumea să înceapă să se prăbușească...

MagicHome

„Luați loc, vă rog...” Sunt ultimele cuvinte pe care un părinte le aude înainte ca lumea să înceapă să se prăbușească. Speranțele se năruie, visurile se șterg, zilele sunt înghițite de griji, iar singurele lucruri stabile rămân un munte de suferință și un scaun. Pe acel scaun, aflat lângă patul copilului bolnav de cancer începe să își ducă viața părintele. Pe acel scaun se străduiește să fie puternic, în timp ce se luptă cu o mie de gânduri negre, cu spaima, durerea, epuizarea.

E scaunul pe care nimeni nu își dorește să se afle, dar pe care ar putea ajunge oricine la un moment dat. Pe un astfel de scaun au ales să se așeze Oana Pellea, Marius Manole, Pavel Bartoș, Melania Medeleanu, Cornel Ilie, Amalia Enache și mulți alți oameni care vor să ajute, într-un moment de empatie și solidaritate cu cei care luptă și suferă neștiuți. Pe acel scaun, pe care îl puteți vedea în timp real aici, se va afla, zi de zi, cineva, până când se vor strânge fondurile necesare pentru MagicHOME. O casă unde părinții copiilor internați la Institutul Oncologic București să poată să-și găsească refugiul, să se odihnească și să plângă. 

„Dacă părintele nu este puternic, atunci nici copilul nu va avea forța să se lupte cu boala”

„Pe scaun, părinții sunt puternici pentru copiii lor. Când ajung pe coridor, se prăbușesc”, spune Melania Medeleanu, co-fondatoarea MagiCAMP, organizația care le oferă, an de an, copiilor cu afecțiuni oncologice o tabără în care să râdă, să se joace și să își recapete încrederea în ei înșiși. A văzut, de-a lungul timpului, cât de importantă este forța pe care un părinte i-o poate transmite un părinte unui copil diagnosticat cu cancer. Dar pentru asta, părintele trebuie să prindă el însuși puteri. „Părintele este foarte important pentru copil, pentru că dacă el nu este puternic, atunci nici copilul nu va avea forța să se lupte cu boala. E important să ne uităm la copil, dar în egală măsură este important să nu-l pierdem din vedere pe acest părinte, care ar trebui să fie odihnit, care ar trebui să mănânce, să simtă cât de cât că are niște condiții omenești, să se spele, să facă un duș. Și, mai ales, asta mi se pare foarte important, îi trebuie un spațiu în care să se descarce, nu poate să facă asta de față cu copilul”, explică Melania Medeleanu. 

Acesta este motivul pentru care MagiCAMP va crea în apropierea Institutului Oncologic București, MagicHOME, un refugiu pentru părinții ai căror copii sunt internați în spital. „Este important că locul ăsta este la 1,8 km de Institutul Oncologic București, deci foarte aproape, părintele poate să ajungă literalmente în 10 minute la spital. Are condiții decente, o pernă în care să pună capul un duș unde să se spele, are cu cine să împartă toată durerea asta, pentru că în casă sunt alți părinți care trec prin aceeași experiență. În momentele de genul ăsta unul dintre lucrurile cele mai importante lucruri este să ai cu cine să împarți durerea”, spune Melania Medeleanu. Sute de părinți care vin din provincie cu copiii la tratament sau analize nu au unde să stea. Apartamentul de patru camere pe care MagicCAMP îl pune deja la dispoziția lor este mereu plin, iar uneori părinții dorm și în bucătărie, pe saltele, din lipsă de spațiu. 

„Nevoia este uriașă, din fericire MagicHOME va putea să primească în același timp 30 de oameni, 365 de zile pe an. MagicHOME nu este doar pentru părinți, ci și pentru copii, pentru că unii trebuie să vină la analize și sunt analize pe care le faci astăzi și le mai faci peste trei zile. Nu au unde să se ducă înapoi la Pașcani sau de unde vin ei și nici nu și-ar permite. Atunci medicii sunt nevoiți să îi interneze, deși nu este nevoie. În loc să stea în acest mediu, care nu este propice pentru nimeni, cu atât mai puțin pentru un copil, părintele și copilul vor vei la MagicHOME. Un alt spațiu, în care au voluntari care să se joace cu copilul, unde au terapeți care să lucreze și cu copilul și cu părintele”, spune Melania Medeleanu.

Pentru ca MagicHOME să poată funcționa este nevoie însă de fonduri. 20.000 de oameni au trimis, până la ora redactării acestui articol, SMS-uri cu textul „MAGIC” la 8844. „Banii se vor duce pe de-o parte în renovarea acestei clădiri care să-i adăpostească, dar apoi costurile de întreținere sunt uriașe. E aproape un regim hotelier, trebuie să ai oameni angajați permanent”, spune Melania Medeleanu. Alte câteva sute de persoane s-au înscris pentru a se așeza, pentru o vreme, pe scaunul rezistenței și vor sta acolo, pe rând, până când se va ajunge la ținta de 100.000 de sms-uri pentru MagicHOME.

„Noi ne-am dorit ca, pentru câteva minute, să se pună în locul părintelui. Dacă tu, om sănătos, care nu ai copilul bolnav, înțepenești pe scaunul ăla pentru 30 de minute și încep să te doară toate, imaginează-ți cum e pentru părintele acela care stă zile, săptămâni în șir, cu speranța la pământ, plin de griji și de gânduri”, spune Melania Medeleanu. 

În cadrul campaniei sunt proiectate gândurile oamenilor care au grijă de copii lor bolnavi. „Au fost părinți care au gândit: „Ia-mă pe mine, Doamne!” sau „Ia-i piciorul, dar lasă-l pe el în viață” Este atât de dur. Noi o să fim pe scaunul ăla, dar noi nu o să simțim nici 1% din ce simt oamenii ăia”, spune Melania Medeleanu. 

UPDATE Filosoful Mihai Șora, pe scaunul solidarității

Unul dintre cei care s-au așezat sâmbătă pe scaun a fost filosoful Mihai Șora. „100 de ani. Omul acesta care privește viața în ochi de mai bine de un veac se așază acum pe scaun. Noi mai avem până la 100. De mii de sms-uri. Abia atunci ne vom ridica de pe scaun. Domnul Mihai Șora, minunatul DOMN Șora, în sprijinul părinților care stau pe scaun de prea multă vreme, lângă patul copilului lor”, a scris pe Facebook Melania Medeleanu

Printre cei care s-au așezat sâmbătă pe scaunul solidarității au fost actorul Horațiu Mălăele, cântăreața Inna și omul de radio George Vintilă. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • .....10.....este prima oara cind vreau sa tac...
    • Like 0
  • ideea e magnifica. Am votat.
    Sper sa mai aiba cineva o idee si mai buna, cea occidentala unde asistente medicale ofera servicii la domiciliu de tratament si supraveghiere, prin Cas. In multe cazuri ar fi o solutie mai ieftina pentru spitale si departe de infectiile intraspitalicesti.
    • Like 0
  • Gion check icon
    Donat!
    • Like 0
  • Dan Dan Dan Dan check icon
    ...
    • Like 1
  • Acum 13 ani veneam impreuna cu sotia inspre casa si am primit un telefon: o prietena a fetitei noastre ne-a spus ca la o trecere pe o punte la ntrarea in Retezat, aceasta s-a rupt, iar Ami, impreuna cu alti trei copii au cazut in torent (plouase foarte tare). S-a rupt puntea. Nu se stia ce s-a intamplat cu Ami. Mai aveam vre-o 30 de kilometri pana in munte. A fost ultima data cand m-am rugat din tot sufletul sa fie oricum, doar sa fie in viata. N-a fost sa fie asa. Mi-ar placea din tot sufletul sa ajut pe cei care mai au o sansa. As face-o cu mare drag.
    • Like 3


Îți recomandăm

Simona Halep

„Opriți asta! E inuman!”, nu m-aș fi putut abține să strig dacă eram pe Rod Laver Arena, cu toate că vedeam mai mult decât meciul de tenis Simona Halep -Lauren Davis, vedeam unul dintre marile filme ale tuturor timpurilor.

Citește mai mult

Gabriela Firea - Carmen Dan

Noi, cei mulți și tăcuți, care am tolerat ani după ani impostura, nesimțirea, lipsa responsabilității și a integrității. „Nu putem face nimic!” - m-am uitat în ochii lui mânioși și m-a invadat o rușine teribilă pentru că generația mea nu a reușit să schimbe nimic. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Citește mai mult

Help Autism

Mărul este roșu. Jucăria este roșie. Geaca este roșie. Un copil „tipic” învață culorile spontan, aproape fără ca părintele să își dea seama când s-a petrecut acest lucru. Un copil cu autism are, de obicei, o astfel de achiziție doar după eforturi chinuitoare și după munca neobosită pe care o fac psihologii, terapeuții și părinții, nevoiți să lupte în fiecare zi pentru fiecare mic progres, pentru fiecare nouă punte legată cu lumea.

Citește mai mult