sursa foto: Inquam Photos
Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, ministrul Apărării, Radu Miruță, a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.
1. Cum a fost în vacanța „de lux”?
Plăcut, cu copiii. Am avut și o chestie hazlie: eu le plătisem părinților mei - au venit și părinții mei cu noi la mare, și sora mea - le plătisem și lor biletul, ca să luăm mai repede. După aceea, mi-au dat săracii banii.
Biletul lor a costat 10.800 de lei, că au fost doar două persoane. Și când au văzut la televizor „12.000, 15.000 de euro” (n.a. un fake news propagat de o anumită parte a presei), au crezut că nu am vrut eu să le iau toți banii, pentru a-i face să vină la mare cu o sumă mai mică de bani.
„Nu, că uite ce spun cei de la televizor...” Zic: dom'le, dacă și părinții mei cred asta, câtă lume o fi crezut? Până când am arătat acea factură și ordinul de plată.
Cât a costat, în final, toată vacanța?
2.387 de euro.
Cu părinți cu tot?
Nu, nu, nu. Soția și copilul. Pentru părinți, a costat 2.150 de euro, ceva de genul acesta.
2. Știți să trageți cu pușca?
Nu am permis de portarmă.
Nu ați tras niciodată? Și nici nu ați făcut armata.
Nu. Nu aveam cum să fac armata. Ca să specificăm, nu e că m-am eschivat, ci atunci când am terminat eu facultatea, România nu mai avea reglementată armata a fi făcută de tineri.
Așa tânăr sunteți, domnule ministru?
În ciuda aparențelor... (n.a. Radu Miruță are 41 de ani).
3. V-ați trimite copiii la război în Ucraina?
România nu este în situația de a face așa ceva. România a anunțat: și după încetarea războiului - nu se pune problema pe timpul războiului -, România nu va trimite trupe în Ucraina.
România va sprijini Ucraina prin centre logistice, de pe teritoriul național. România nu își trimite bocancul soldatului român în Ucraina. Din motive care au mai multe componente strategice, diplomatice, militare pentru statul român.
Deci nu suntem în această ipoteză în niciuna dintre situații.
4. Cel mai grav lucru pe care vi l-a spus un militar a fost...
Primesc des, din partea militarilor, date despre nedreptate. Și despre cum onoarea Armatei române nu este respectată, prin tot felul de mici aranjamente între unii cu funcții mai mari.
Mulți militari ai Armatei române s-au dus acolo din convingere, nu doar pentru a avea un serviciu. Pentru foarte mulți dintre ei, este umilitor să fii nedreptățit și nici măcar să nu ai puterea să reclami cuiva asta.
Nedreptățit de cine?
De superiori. Nu știu dacă e cel mai grav, dar e cel mai des întâlnit.
5. Dacă ați putea să recrutați pentru Armata română un super-erou Marvel, cine ar fi?
Orice militar care face fapte excepționale este un super-erou. Am cerut ca acești piloți și personalul care i-a ajutat (n.a. la doborârea dronelor) să fie decorați.
Și mi s-a spus, de către unii generali, că nu au făcut 2 ani și jumătate de stagiu în funcția respectivă, în gradul respectiv, nu au vechime 2 ani și jumătate. Și nu pot fi avansați în grad.
Și zic: dar au făcut un lucru excepțional, România nu a mai dat jos o țintă aeriană cred că din al Doilea Război Mondial încoace. Și s-a identificat o metodă de a fi avansați prin caracter excepțional.
E un lucru excepțional și cred că oricine care îndeplinește acest caracter excepțional este un super-erou.
6. Ce film de război v-a plăcut cel mai mult și de ce?
Nu mă prea uit la filme, să știți, nu mă prea uit la filme.
7. Există un filon național-ceaușist în sistemul de Apărare?
Nu știu dacă e ceaușist sau nu. Există un filon al oamenilor care, după ce și-au obținut niște beneficii, chiar dacă vremurile nu mai corespund activității, nu vor să renunțe și se opun oricărei metode de modernizare, de împrospătare a Armatei române.
Și e o luptă puternică, pentru că sunt oameni cu putere de decizie în Armata română, care se pun de-a doua. Este provocarea ministrului să impună măsuri noi, care de fapt, pentru a fi impuse, trebuie să aibă și acceptul acestor oameni.
Lumea spune: „Ești ministru”. E adevărat, dar și ei au în fișa postului semnătură pentru așa ceva. Eu pot doar să reorganizez, să-i mut pe oamenii aceia de acolo, asta se face cu aprobarea unor prieteni de-ai lor, care se opun.
E o luptă pe care o văd în Ministerul Apărării pentru asta. Și eu cred că politica de resurse umane trebuie ancorată în realitățile anului 2026: zona de tehnologie, zona de comunicare...
Sunt în Ministerul Apărării vreo 3.000 de oameni tehnici. Eu am lucrat în companii de tehnologie unde, dacă conduceam 100 de oameni, puteau fi răspunzători de activități pe două continente. Cu 3.000 de oameni tehnici... Sigur, reclamă faptul că nu sunt plătiți corespunzător, ceea ce e adevărat.
Dar se pot face mult mai multe lucruri și am niște borne pe care mi le-am propus cu privire la așa ceva. Imaginați-vă că în fiecare unitate militară există conexiune la nivel IP, dar o serie de servicii care pot fi funcționale peste acest mediu comunicațional, nici măcar nu s-a gândit cineva să le utilizeze și să le implementeze.
Timp în care se plătesc sume de bani pentru tehnologii vechi, pentru a obține același lucru. Deci nu este o provocare pentru foarte mulți responsabili să își iasă din propria stare de confort, unde stau destul de bine protejați, conectați...
8. Care este primul lucru care v-a speriat, după ce ați intrat în Minister?
Mi-au făcut rodajul la Ministerul Economiei, cu multe disfuncționalități. La Ministerul Apărării, cred că datorită abordării militare, lucrurile sunt mai disciplinate.
M-a pus pe gânduri, m-a îngrijorat atunci când am ajuns la concluzia că multe capabilități de apărare împotriva dronelor, care sunt evident necesare... nici măcar nu existase un plan, în anii trecuți, să fie comandate.
Vedeam o dată pe săptămână la televizor - mă rog, pe telefonul operativ - că sunt intrări cu drone în spațiul aerian, iar în România decizia politică, în ultimii 2-3 ani, nu a fost niciodată pentru a cumpăra ceva de luptă împotriva dronelor.
Și vedeam venind peste mine întrebarea: „Ești Ministrul Apărării, a intrat o altă dronă...”. Sigur că eu nu pot să spun românilor neapărat: „A intrat pentru că nu au comandat alții dinainte”. Asta ține o săptămână, două, trei, dar oamenii vor totuși ca Ministrul Apărării să facă ceva pentru ca ei să nu mai vadă drone, să nu mai vadă alarme anti-aeriene.
Asta m-a îngrijorat.
9. Simion sau Grindeanu: pe care l-ați chema la ziua dumneavoastră?
Pe niciunul, nici nu aș sta pe gânduri.
Trebuie să alegeți unul.
Pe niciunul, mai ales la ziua mea.
De ce?
Păi la ziua ta chemi oameni cu care împărtășești aceleași lucruri, cu care ai aceleași valori. Împotriva domnului Grindeanu au ieșit 600.000 de oameni în stradă (n.a. protestul împotriva OUG 13 a Guvernului Grindeanu, în 2017).
Să spunem acum, brusc, că este o persoană care rezolvă problemele românilor care au protestat împotriva domniei sale... Pot spune mulți, dar eu nu validez așa ceva.
Domnul Simion proiectează și decide cu partidul domniei sale, în Parlament, împotriva Armatei române și împotriva securității naționale.
Eu, Ministrul Apărării, văd în Parlament vot împotriva programelor de înzestrare, văd declarații de la Parlament cu „accent rusesc”. Am văzut, de ziua imnului național, partidul cu tricolor AUR, care a votat împotriva programelor de înzestrare utilizând acest instrument, SAFE.
Nu poate să îmi facă plăcere să îi chem la ziua mea. În Parlament, interacționez că Parlamentul e oglinda poporului.
10. Trăiți bine în România?
Asta cu trăitul bine are și o componentă de valori personale. Eu am trăit și în afara României și, pentru mine, a avut o pondere foarte mare faptul că eram departe de casă, că problemele gospodărești ale părinților mei nu mai sunt pe deplin rezolvate, fiind plecat.
Pentru mine, are o valoare fantastică faptul că sunt în zona în care am crescut. Acum, din perspectivă financiară, am câștigat mai mulți bani când am lucrat în afara României, de mult mai multe ori pe lună decât câștig acum, ca parlamentar și ca ministru.
Nu m-a forțat nimeni să renunț la asta și să ajung deputat, că a fost o decizie personală. Dar v-am spus care sunt componentele care au o valoare din punctul meu de vedere, în ceea ce mă privește.
Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.