Foto: Guliver Getty Images
Mi-a ajuns până în gât ipocrizia din mediul online, prin care toți se cred ecologiști, fără să aibă cele mai elementare cunoștințe de ecologie.
Cine sunt inamicii ecosistemelor naturale?
Noi toți suntem. Da, inclusiv tu, ăla care faci zarvă pe facebook și strigi sus și tare că natura trebuie lăsată in pace, să nu se mai taie niciun arbore, să nu se mai împuște niciun animal sălbatic.
Dar tu nu ai timp să vezi lucrurile in perspectivă, pentru că după ce te încarci de fake news și îți verși amarul în niște comentarii acide, te întorci la activitățile tale, prin care contribui de la distanță la distrugerea unor habitate naturale.
E la modă printre „ecologiștii de tastatură” să pretindă că natura trebuie lăsată în pace, să se autoregleze exact ca acum 5000 de ani.
Între timp, duci o viață civilizată: consumi hârtie, electricitate, ai mobilă de lemn, arzi combustibili fosili (uneori doar pentru a lua cina la un restaurant aflat la 50 de km de tine), iar acasă arunci cam jumătate din cantitatea de alimente pe care le cumperi (asta e media la nivel de UE). Hai că începe să se lege.
Se consideră că acum 200 de ani populația Pămantului era de un miliard de suflete. Acum suntem peste 7,5 miliarde, dintre care unii mor de foame, iar alții ne îmbuibăm și facem risipă de alimente și alte resurse.
Nu o să intru în calcule prea complicate, dar vă provoc să vă imaginați cum ar sta lucrurile dacă nu s-ar risipi toată acea cantitate de alimente care ajunge la tomberon în societatea modernă. Menționez că în prezent, în alte colțuri ale lumii, se defrișează suprafețe imense pentru a face loc culturilor agricole.
Bineînțeles că tu, cel care îți iei hrana din supermarket, nu vezi cum se limitează habitatele unor specii pentru a face loc marilor exploatații agricole care produc pentru stomacul și tomberonul tău. Totuși, tu susții distrugerea acelor habitate când mergi la casa de marcat cu un cărucior burdușit cu de toate (mai mult cu marfă de import, pentru că e mai mic costul de producție când nu ai pagube cauzate de fauna cinegetică, deci sunt mai ieftine la raft). În același timp, ești împotriva vânătorilor, pe care îi disprețuiești, și împotriva vânătorii, ca activitate pe care o blamezi.
Când nu prea ai contact cu natura și nici habar despre ce înseamnă un ecosistem, e normal să fii împotriva exploatărilor forestiere și a vânătorii. În închipuirea unora, deși populația a crescut de 7 ori in ultimele secole, natura ar trebui să rămână neatinsă. Tot în închipuirea lor, căprioarele, cerbii, capre negre, mistreți și urși trebuie să trăiască și să se înmulțească nestingherite, că doar avem ce să mâncăm și nu e nevoie să le ucidem, ca barbarii.
„Ecologistul de tastatură” mănâncă carne din supermarket și are impresia că animalul pe care îl mănâncă a trăit și a murit fericit, înainte să ajungă porții în pungi.
Adevărul e că animalele de fermă sunt doar niște cifre. Condițiile în care cresc și sunt duse la abator sunt mult mai stresante decât modul în care este curmată viața unui animal sălbatic, în timpul unei partide de vânătoare. Și spun asta pentru că mulți „experți” de pe internet acuză vânătorii de cruzime pentru că împușcă animale. Dacă mănânci carne, dar nu vânezi, ar trebui să știi că și tu omori animale, doar că nu o faci cu o armă de foc, ci cu un card cu care îți plătești carnea la ieșirea din magazin. Pe lângă asta, condamni niște animale la o viață stresantă, în ferme supraaglomerate. Dacă ești vegetarian, ar trebui să știi că și vegetarienii consumă hrană cultivată de pe terenuri pe care acum 2000 de ani trăiau animale sălbatice, așa cum ți-ai dori tu să trăiască și acum. Dar ecosistemele alea faine s-au restrâns pentru că noi ne-am înmulțit și pentru că facem multă risipă de alimente.
Eu încerc să nu fiu ipocrit. Nu zic că toți ar trebui să ne asigurăm carnea prin vânătoare. Ar fi imposibil. Și vânătorii consumă carne din supermarket, pentru că vânătoarea nu mai este o activitate aducătoare de hrană.
Consider că ar trebui să conștientizăm cu toții că habitatele naturale au fost restrânse și că echilibrul a fost dat peste cap. Vânătoarea a devenit o necesitate, oricât s-ar opune unii acestei idei.
Vedem ONG-uri finanțate din vest ca să protejeze urșii. Hai să vedem cum stau lucrurile cu protecția urșilor!
Țările din vest și-au cam distrus populațiile de urs, iar acuma îl declară ca fiind o raritate și că trebuie protejat, tocmai în România. La noi s-a vânat urs, după cotele de recoltă, până în anul 2012. Cu toate acestea, aveam cea mai numeroasă populație de urs brun (Ursus arctos) din lume, după Rusia, iar trofeele urșilor vânați în România dețin primele 10 locuri din lume, ceea ce denotă o selecție bine făcută de-a lungul timpului. Apoi a început protecția și s-a ajuns la o creștere exagerată a efectivelor, astfel încât ciobanii îi otrăvesc uneori. Asta nu se mai știe. Vânătorii, veșnici adversari ai ciobanilor, au ajuns să găsească înțelegere pentru cei din urmă, atunci când aceștia recurg la practici mai neortodoxe pentru a-și proteja turmele.
De la vânarea și valorificarea surplusului de urși s-a trecut la otrăvirea lor, fiind lăsați să putrezească. Nici vânătorii nu mai sunt atât de interesați de protecția ursului împotriva braconajului, pentru că numărul mare de urși provoacă pagube printre erbivore, iar beneficii nu mai aduce gestionarilor de fonduri cinegetice, vânarea lui fiind oprită. Când era „cotă de recoltare” la urs, gestionarul era interesat să aibă cât mai mulți urși in zonă ca să obțină dreptul de a vâna.
Prin creșterea exagerată a numărului de animale s-a ajuns la o supraaglomerare a ecosistemelor, astfel, animalul ăla falnic ajunge să își găsească hrana în gospodăriile țăranilor și în tomberoanele în care aruncăm „surplusul” de alimente.
Bineînțeles, o să sară în sus unii și o să spună că urșii mănâncă din tomberoane pentru că s-au tăiat pădurile. N-au ei de unde să știe că în zona de munte ursul găsește hrană (mure, zmeură, afine, chiar și iarbă) in parchetele în care s-a făcut exploatare. După 5-10 ani de la momentul exploatării noul arboret se îndesește și nu mai lasă lumină pentru fructele de pădure, iar asta se întâmplă în zone cu zeci de mii de hectare de pădure de molid. La fel și cerbul, în zona molidișurilor pure își găsește hrana, pe tot parcursul anului, doar în parchete și plantații tinere.
În timp ce stânile și gospodăriile sunt atacate frecvent de urs în zonele de deal-munte, iar culturile agricole sunt devastate de mistreți, urși, cerbi, iepuri, sau căprior, „ecologistul” stă în apartament, consumă alimente din import, semnează petiții împotriva vânătorii, și își dă cu părerea pe rețelele de socializare, ca un bun cunoscător.
Dacă mănânci carne, dar te consideri superior celui care vânează, nu ești decât un ipocrit. Vânătorul își asumă uciderea unui animal, pe când tu plătești pentru asta și faci pe nevinovatul. Doar nu o să pretindă unii că mănâncă animale care au murit de bătrânețe, ori care s-au sinucis.
Dacă ai impresia că oprind vânătoarea o să salvezi biodiversitatea, te înșeli amarnic. Ar însemna să crească efectivele de animale mult peste capacitățile biotopului care le-a rămas la dispoziție. De aici se ajunge la consangvinizare, răspândirea bolilor (vezi ce s-a întâmplat cu râia caprelor negre din Alpi, după ce a crescut prea mult efectivul) și degenerarea populațiilor. În același timp ar însemna să crească pagubele pe care animalele sălbatice le produc în culturile agricole și forestiere, dar asta nu-l afectează pe „ecologistul de apartament“. El o să se hrănească în continuare cu ceea ce marile supermarketuri importă din țări care și-au distrus în mare parte biodiversitatea ca să producă mâncare la prețuri cât mai mici.
Știu, e la modă, dar e și normal să ne îngrijoreze poluarea și alte probleme de mediu, fie că vorbim de probleme globale sau naționale. Mi se pare normal să nu fim de acord cu jaful pădurilor, dar asta nu înseamnă că toate camioanele care transportă lemn sunt implicate în „marele jaf al pădurilor”.
E plin internetul de unii care deplâng soarta pădurilor românești, dar câți dintre ei ajung să raporteze eventuale ilegalități comise în pădure? Probabil că nici 5% dintre ei nu cunosc cazuri concrete în care s-a furat pădurea, ci se lasă doar duși de val, se contaminează cu fake news pe care au grijă să-l dea mai departe.
Cât despre politicienii care s-au situat de partea acestei isterii, cred că ei sunt mânați din două motive: unii sunt naivi, nu înțeleg fenomenul și nu au habar de ecologie, iar alții sunt niște oportuniști care încearcă să stoarcă ceva capital electoral din toată treaba asta.
Așadar, înainte să ne mai dăm cu părerea pe tot felul de subiecte, cred că ar fi bine să privim lucrurile la modul cel mai realist și să nu mai plecăm urechea la tot ce ni se servește. Suntem intr-o epocă a manipulării și e tare ușor să ne lăsăm pacăliți.
P.S. Când ai o nelămurire întreabă un silvicultor, nu un agitator!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Or fi fost și mulți hoți printre silvicultorii români, dar, cu toate astea, pădurile României încă sunt cele mai naturale și cele mai bătrâne din UE
Treaba este foarte simplă și am sa încerc să explic aici în cel mai simplu mod posibil:
Statul roman nu a gestionat și nu gestionează populația de animale și păsări sălbatice. De peste 100 de ani, vânătorii cu banii și cu munca lor se ocupa de aceasta problema, iar pentru acest lucru, vânătorii pot fi asimilati ca niște gospodari care cresc în ograda lor mai multe soiuri de animale și păsări. Aceasta ogradă, are o anumita suprafață de teren, iar gospodarul are un anumit buget cu care să îngrijească aceste animale și pasari, dar acestea, pe măsură ce trec anii se înmulțesc, iar gospodarului nu-i mai ajunge nici spațiul și nici hrana. Ce face în aceasta situație? Începe sa sacrifice dintre ele în asa fel încât anul viitor să aibă suficiente resurse ca să îngrijească cât mai bine aceste vietăți. Carnea o mănâncă, din pene își face perne și plăpumi, din blănuri își face cojoace și pleduri, etc., dar constata că are prea multă carne și prea multe perne și prea multe alte produse provenite de la acestea, și atunci, orice gospodar adevărat, vinde surplusul la vecini, prieteni sau la piață, iar cu banii obținuți cumpăra mai multă hrană, își angajează paznici pentru animale, își cumpără utilaje cu care să cultive cereale, plătește muncitori cu care să cultive pământul, etc. Diferența dintre gospodar și vânător este aceea prin care sacrifică viețuitoare. Vânătorul o omoară cu glonțul, fără ca aceasta să-și dea seama ca a murit, iar gospodarul o omoară cu cuțitul sau toporul, iar bietul animal este omorât în chinuri groaznice. În această situație cine este mai nemilos? Ați văzut cum guita porcul când îl tai? Ați văzut cum zbiară mielul sau vițelul când îl tai? Ați văzut cum țipă iedul când îl tai? Ați vazut cum țipă păsările când le tai? Cine este cel fără de milă?
Vânătorii, pe lângă banii pe care trebuie să-i dea pentru hrana și paza animalelor sălbatice, trebuie sa mai plătească și pentru terenurile pe care acestea trăiesc, pentru taxele pe care statul le percepe fără sa dea ceva la schimb, pentru pagubele pe care animalele salbatice le fac în recoltele fermierilor și multe altele, iar voi cei din spatele tastaturilor îi judecați și îi faceți criminali în loc să le mulțumiți și să-i sprijiniți pentru că datorită lor va bucurați privirea atunci când vedeți un animal salbatic, sunteți în siguranță atunci când va duceți în drumeții sau la un grătar fără să vedeți cum voi sau copiii voștri sunteți sfâșiați de un urs sau de un alt animal sălbatic? Voi conștientizați faptul că sunteți părtași la omorurile săvârșite de aceste animale datorita faptului că sprijiniți în necunostinta de cauză pe cei care nu vor decât sa fure ce a mai rămas din acesta țară?
Un alt scop al lor este acela de a dezarma cât mai mulți civili, pentru că un popor înarmat nu poate să fie ușor de prostit pe față. De ce credeți că la americani nu se fura "ca-n codru"? Pentru că deținerea de arme este al doilea articol din constituția lor.
Treziți-vă fraților! Este trecut de al "doiprezecelea ceas".!
There are approximately 200,000 brown bears in the world; with Russia having the largest population at 120,000 bears. North America is home to about 55,000 brown bears; wherein Western Canada has roughly 25,000 bears,
Faptul că și ecologiștii contribuie indirect la distrugerea naturii nu justifică vânătoarea și exploatarea pădurilor în maniera în care sunt exploatate în prezent dacă vorbim strict de așa-zisele exploatări legale)
Ce ai făcut tu? Ai dat un search pe google și, prin minunata comandă copy-paste ai adus un text de pe Wikipedia. Felicitări!
Dacă tot ești un împătimit al tastaturii ar fi mai bine să te focusezi pe IT și să lași ecologia în seama celor care o pricep. Nu de alta, dar prea se îngrămădesc muștele să le învețe pe albine cum se face mierea
Întradevăr vânătoarea animalelor sălbatice este o necesitate câteodată , mai ales la mistreți, cei care provoacă cele mai mari pagube , la urși dacă încă nu au atacat un om ei pot fi relocați într-un alt loc creând anterior condiții de supraviețuire a animalului , și mă refer nu numai la lăsarea lui în libertate ci și la hrănirea lui controlată , pentru a limita deplasarea acestuia din perimetrul respectiv. Nu cred că vânătoarea de trofee este parte a controlului populației de animale sălbatice . Una e una și alta e alta , respectiv pentru trofeu trebuie să plătești și aici este problema , în toate cazurile când sunt vânate aceste animale sălbatice ele sunt ademenite cât mai aproape de locul în care vor fi împușcate , deci 100 la 100 și acest urs a fost ademenit in fața vânătorului , acolo unde defapt ursul nu avea ce căuta .
Ceea ce spuneți despre risipa de alimente nu are de-a face cu vânătoare de trofee.
In comoditatea noastă cea a ecologiștilor de apartament nu prea luăm în considerare cum ajunge alimentul la noi în farfurie chiar dacă avem un pic de habar despre ce se întâmplă , dar asta nu impune în nici un fel vânătoarea trofeelor , cred că omorul animalelor sălbatice din plăcere este o cruzime fără margini , o crimă împotriva vieții. Iar creșterea și sacrificarea animalelor domestice în scopul hrănirii populației este o necesitate , adevărat și ea cam crudă dar nu e făcută din plăcere , chiar dacă anumiți indivizi fac risipă de alimente.
Deci gestionarea unei populații de animale sălbatice și hrănirea populației plantei nu trebuie să aibă că și consecință vânarea trofeelor. Sper că veți putea înțelege acest punct de vedere , iar ca și expert silvic , așa cum vă recomandați , să luptați împotriva incorectitudinii sistemului și să stabiliți o altă ordine de valori mult mai apropiată naturii umane raționale.