Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„E cazul să fac ceva în plus? Este copilul meu în urmă!?” Despre copiii de clasă pregătitoare care încă nu citesc

Copil citind

Foto: Guliver/ Getty Images

Copiii de clasă pregătitoare, care încă nu citesc...

Da, ca părinte, te neliniștești să îi auzi colegii, în timpul orelor la distanță, că parcă citesc mai bine și mai repede decât al tău. Te frământă că el silabisește abia când celălalt citește deja povești întregi. Imposibil să nu te îngrijorezi cumva.

E cazul să fac ceva în plus? Este copilul meu în urmă!?

Nu. La 6-8 ani, diferențele de ritm al citirii sunt mari. Dar nu îngrijorătoare și în niciun caz semnale ale unor intelecte mai puțin dezvoltate sau mai puțin predispuse la evoluție academică bună - în cazul copiilor mai lenți la citire.

Creierul fiecăruia trece la specializarea ariilor responsabile cu discriminarea fonetică, asocierea simbolului scris cu sunetul și sinteza sunetelor în silabe, a silabelor în cuvânt - în ritmuri fiziologice greu de accelerat mecanic, din exterior. Cam la fel de greu cum ne-ar fi să stimulăm un bebeluș să-i apară primii dinți la 5 luni în loc de 7, cum era el „programat" genetic să o facă.

Nu e grabă. Fiecare copil „face" această sinteză a sunetelor și își formează abilitatea de a „peria" grupuri de litere cu privirea mai repede sau mai lent - într-un ritm particular lui. Tropăiala neliniștită a părintelul pe lângă el nu ajută. Tensiunea personală în timpul decodării literelor și a sunetelor e oricum mare; presupune efort și susținerea atenției voluntare. Copilul chiar nu are nevoie să susțină atunci și emoțiile unui adult predispus la proiecții negative și metehne comparative.

Creșterea ritmului citirii are legătură cu exersarea. Copiii au nevoie de stimulare. Dar, în faza de bază a decodării, tot în ritm propriu vor face salturile sau își vor produce acele „declicuri" de sunet și sens asociat lui. Indiferent de cât de mari sunt insistența și groaza ta că lucrurile nu se mișcă mai repede.

Deci, fiți răbdători și înțelegeți că exersarea e bună, ca mâncarea bine dozată pentru stomac, dar creșterea propriu-zisă nu se face trăgând copilul mai des de urechi în sus.

Există un ritm intim, fiziologic, al creierului, în atingerea acelor „aha-uri" tehnice prin care începe să „citească" realitatea, pentru fiecare dintre noi.

Alarma în jurul unui cititor mecanic, lent, neconștient se dă către mijlocul clasei a II-a. Dacă la finalul clasei a II-a copilul încă citește sacadat, fără intonație și memoria sensurilor, atunci, da, e nevoie de intervenție toată vara. Pentru că cititul prost are șanse să se transforme în dificultăți de învățare, pe termen lung.

Dacă totuși copilul tău e doar la Pregătitoare sau clasa I, exersați cititul cu toată îngăduința și răbdarea din lume. Obiectivele acestor clase spun că e suficientă parcurgerea unor texte de 4-5 propoziții scurte (Pregătitoare- final de an), respectiv 100-150 cuvinte (cls. I) în ritm propriu. Și experiența mea de la catedră mi-a arătat concret tineri - astăzi de excepție - pe care i-am urmărit făcând saltul citirii fluente abia la începutul clasei a II-a. Fără nicio dramă sau urmare pe termen lung față de colegii lor precoce.

Știu că alți cititori pot fi mai avansați. Dar, deocamdată această diferență nu spune că ai un copil lent, dificil sau în urmă. Este doar o diferență de ritm intern, așa cum „piesele" dezvoltării fiecărui copil nu sunt niciodată aliniate toate, simultan.

Deci, răbdare! Susțineți cititul - în faza lui de decodare - cu mult optimism și seninătate. Emoțiile grele, grave și indigeste nu îl fac să navigheze mai repede și mai bine niciodată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Va trece o generaţie şi vor deveni părinţi cei care sunt acum pe băncile şcolii. Ei sunt cei care vor schimba lucrurile, pentru că sunt şi cei mai afectaţi de această aiureală care frizează patologicul. Cred că şcoala viitorului va fi foarte light, fără orele de balet-şah-dans, fără tonele de comentarii literare înghiţite cu lingura pentru examene, fără chimia pe care n-o mai ştiu nici măcar profesorii (nu cei de chimie, evident) etc.

    Înseamnă că n-o să mai avem fizicieni, matematicieni sau chimişti de renume?

    Evident că vom avea, însă vor ALEGE. În rest, o cultură generală simplă, uşoară, acel 10% cu care rămâi după ce ai uitat tot.

    Tinerii sunt decişi să schimbe sistemul şi noi nu putem face absolut nimic, pentru că lumea de mâine le aparţine în totalitate.
    • Like 0
    • @ Valentin
      "Ei sunt cei care vor schimba lucrurile, pentru că sunt şi cei mai afectaţi de această aiureală care frizează patologicul." - exact acelasi lucru se intampla si acum circa 10 ani, si totusi iata ca mare lucru tot nu se schimba.

      "Cred că şcoala viitorului va fi foarte light, fără orele de balet-şah-dans, fără tonele de comentarii literare înghiţite cu lingura pentru examene, fără chimia pe care n-o mai ştiu nici măcar profesorii" - mai usor cu pianul pe scari, care ore de balet-sah-dans? Pe astea le impune scoala, sau le impun parintii? Si de unde rezulta ma rog ca s-ar uita chimia asa cum sugerati? Sau ca "tona" de comentarii (asta e chiar buna, pentru testarea nationala tona aia este acum 0) ar fi inghitita cu lingura?

      "Înseamnă că n-o să mai avem fizicieni, matematicieni sau chimişti de renume?" - daca ne batem joc in continuare de invatamant si cercetare e posibil sa ajungem si acolo.

      "Tinerii sunt decişi să schimbe sistemul " - de under rezulta asta?
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon