Foto: Guliver/ Getty Images
Copiii de clasă pregătitoare, care încă nu citesc...
Da, ca părinte, te neliniștești să îi auzi colegii, în timpul orelor la distanță, că parcă citesc mai bine și mai repede decât al tău. Te frământă că el silabisește abia când celălalt citește deja povești întregi. Imposibil să nu te îngrijorezi cumva.
E cazul să fac ceva în plus? Este copilul meu în urmă!?
Nu. La 6-8 ani, diferențele de ritm al citirii sunt mari. Dar nu îngrijorătoare și în niciun caz semnale ale unor intelecte mai puțin dezvoltate sau mai puțin predispuse la evoluție academică bună - în cazul copiilor mai lenți la citire.
Creierul fiecăruia trece la specializarea ariilor responsabile cu discriminarea fonetică, asocierea simbolului scris cu sunetul și sinteza sunetelor în silabe, a silabelor în cuvânt - în ritmuri fiziologice greu de accelerat mecanic, din exterior. Cam la fel de greu cum ne-ar fi să stimulăm un bebeluș să-i apară primii dinți la 5 luni în loc de 7, cum era el „programat" genetic să o facă.
Nu e grabă. Fiecare copil „face" această sinteză a sunetelor și își formează abilitatea de a „peria" grupuri de litere cu privirea mai repede sau mai lent - într-un ritm particular lui. Tropăiala neliniștită a părintelul pe lângă el nu ajută. Tensiunea personală în timpul decodării literelor și a sunetelor e oricum mare; presupune efort și susținerea atenției voluntare. Copilul chiar nu are nevoie să susțină atunci și emoțiile unui adult predispus la proiecții negative și metehne comparative.
Creșterea ritmului citirii are legătură cu exersarea. Copiii au nevoie de stimulare. Dar, în faza de bază a decodării, tot în ritm propriu vor face salturile sau își vor produce acele „declicuri" de sunet și sens asociat lui. Indiferent de cât de mari sunt insistența și groaza ta că lucrurile nu se mișcă mai repede.
Deci, fiți răbdători și înțelegeți că exersarea e bună, ca mâncarea bine dozată pentru stomac, dar creșterea propriu-zisă nu se face trăgând copilul mai des de urechi în sus.
Există un ritm intim, fiziologic, al creierului, în atingerea acelor „aha-uri" tehnice prin care începe să „citească" realitatea, pentru fiecare dintre noi.
Alarma în jurul unui cititor mecanic, lent, neconștient se dă către mijlocul clasei a II-a. Dacă la finalul clasei a II-a copilul încă citește sacadat, fără intonație și memoria sensurilor, atunci, da, e nevoie de intervenție toată vara. Pentru că cititul prost are șanse să se transforme în dificultăți de învățare, pe termen lung.
Dacă totuși copilul tău e doar la Pregătitoare sau clasa I, exersați cititul cu toată îngăduința și răbdarea din lume. Obiectivele acestor clase spun că e suficientă parcurgerea unor texte de 4-5 propoziții scurte (Pregătitoare- final de an), respectiv 100-150 cuvinte (cls. I) în ritm propriu. Și experiența mea de la catedră mi-a arătat concret tineri - astăzi de excepție - pe care i-am urmărit făcând saltul citirii fluente abia la începutul clasei a II-a. Fără nicio dramă sau urmare pe termen lung față de colegii lor precoce.
Știu că alți cititori pot fi mai avansați. Dar, deocamdată această diferență nu spune că ai un copil lent, dificil sau în urmă. Este doar o diferență de ritm intern, așa cum „piesele" dezvoltării fiecărui copil nu sunt niciodată aliniate toate, simultan.
Deci, răbdare! Susțineți cititul - în faza lui de decodare - cu mult optimism și seninătate. Emoțiile grele, grave și indigeste nu îl fac să navigheze mai repede și mai bine niciodată.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Înseamnă că n-o să mai avem fizicieni, matematicieni sau chimişti de renume?
Evident că vom avea, însă vor ALEGE. În rest, o cultură generală simplă, uşoară, acel 10% cu care rămâi după ce ai uitat tot.
Tinerii sunt decişi să schimbe sistemul şi noi nu putem face absolut nimic, pentru că lumea de mâine le aparţine în totalitate.
"Cred că şcoala viitorului va fi foarte light, fără orele de balet-şah-dans, fără tonele de comentarii literare înghiţite cu lingura pentru examene, fără chimia pe care n-o mai ştiu nici măcar profesorii" - mai usor cu pianul pe scari, care ore de balet-sah-dans? Pe astea le impune scoala, sau le impun parintii? Si de unde rezulta ma rog ca s-ar uita chimia asa cum sugerati? Sau ca "tona" de comentarii (asta e chiar buna, pentru testarea nationala tona aia este acum 0) ar fi inghitita cu lingura?
"Înseamnă că n-o să mai avem fizicieni, matematicieni sau chimişti de renume?" - daca ne batem joc in continuare de invatamant si cercetare e posibil sa ajungem si acolo.
"Tinerii sunt decişi să schimbe sistemul " - de under rezulta asta?