Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tinerii nu pleacă doar la studiu. Sunt prea puțini cei care se mai întorc și pun în aplicare aici ceea ce învață acolo

Studenți în amfiteatru

Foto: Profimedia

Cu un ochi râdem și cu celălalt plângem în timp ce privim neputincioși, an de an, cum zeci de copii buni, care ar putea pune umărul la evoluția țării, lasă totul în urmă și pleacă să studieze la universități de peste hotare. Ne mândrim și ne bucurăm pentru ei, dar în același timp ne macină frustrarea că România în continuare nu are prea multe de oferit din punctul de vedere al educației universitare și, mai apoi, al locurilor de muncă în care acești copii să-și găsească împlinirea. Așadar, tinerii nu pleacă doar la studiu: sunt prea puțini cei care se mai întorc și pun în aplicare aici ceea ce învață acolo.

Și poate că n-ar durea atât de tare dacă, în ultimii ani, nu am fi asistat la o decădere continuă a sistemului educațional românesc, în loc de o evoluție – fie ea și lentă. 

Ratele de promovabilitate a examenelor finale, precum și cifrele în creștere anuală ale numărului de analfabeți funcțional ne demonstrează însă că România se îndreaptă cu pași repezi către un dezastru ce se va traduce pe viitor nu doar într-o involuție cultural-educațională, ci și financiară: pentru că în ritmul acesta nu va mai avea cine să ne plătească pensiile.

Un exemplu concret este cel al brașovencei Ana Maria Pelin, șagunista admisă la 9 universități de top din Europa, specializarea Inginerie Aerospațială. Deși visează să cucerească spațiul, adolescenta este extrem de bine înfiptă cu picioarele în pământ și realizează că, din păcate, România nu le poate oferi nimic ei și celorlalți colegi care aleg să facă facultatea în străinătate, acolo unde găsesc nu doar deschidere educațională, ci și șanse de a costrui cariere solide în orice domeniu.

Tânăra a vorbit într-un interviu acordat site-ului de știri brasov.net despre cum vede ea școala românească și viața de adolescent împărțită între studiu, hobby-uri și distracție; despre cât de greu le este adolescenților zilei, cu atâtea ispite în jur, să se mențină pe linia cea dreaptă și de ce aleg tinerii noștri să studieze peste hotare. Vezi interviul aici.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Cred ca emigratia va creste in anii viitori. Indiferent daca scade sau nu, perceptia generala este ca exista un decalaj destul de mare intre noi si tarile din vest. Usurinta cu care poti pleca sa studiezi sau sa lucrezi si apoi sa ramai, combinata cu diferenta enorma intre serviciile sociale va duce la depopularea acestei tari. Iar pentru cei care "au pierdut" trenul sau avionul si au ramas in tara vor avea presiunea pensiei in cativa ani.
    • Like 1


Îți recomandăm

Angajat dându-și demisia

Atunci când vorbim despre costul pierderii unui angajat, avem două categorii de costuri: există costurile hard, respectiv costurile soft. Costurile hard sunt în general cele care se referă la cheltuieli vizibile, directe și tangibile, lucruri care se pot măsura material foarte ușor, lucruri pe care le identificăm cu toții foarte ușor. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult
sound-bars icon