Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tinerii nu pleacă doar la studiu. Sunt prea puțini cei care se mai întorc și pun în aplicare aici ceea ce învață acolo

Studenți în amfiteatru

Foto: Profimedia

Cu un ochi râdem și cu celălalt plângem în timp ce privim neputincioși, an de an, cum zeci de copii buni, care ar putea pune umărul la evoluția țării, lasă totul în urmă și pleacă să studieze la universități de peste hotare. Ne mândrim și ne bucurăm pentru ei, dar în același timp ne macină frustrarea că România în continuare nu are prea multe de oferit din punctul de vedere al educației universitare și, mai apoi, al locurilor de muncă în care acești copii să-și găsească împlinirea. Așadar, tinerii nu pleacă doar la studiu: sunt prea puțini cei care se mai întorc și pun în aplicare aici ceea ce învață acolo.

Și poate că n-ar durea atât de tare dacă, în ultimii ani, nu am fi asistat la o decădere continuă a sistemului educațional românesc, în loc de o evoluție – fie ea și lentă. 

Ratele de promovabilitate a examenelor finale, precum și cifrele în creștere anuală ale numărului de analfabeți funcțional ne demonstrează însă că România se îndreaptă cu pași repezi către un dezastru ce se va traduce pe viitor nu doar într-o involuție cultural-educațională, ci și financiară: pentru că în ritmul acesta nu va mai avea cine să ne plătească pensiile.

Un exemplu concret este cel al brașovencei Ana Maria Pelin, șagunista admisă la 9 universități de top din Europa, specializarea Inginerie Aerospațială. Deși visează să cucerească spațiul, adolescenta este extrem de bine înfiptă cu picioarele în pământ și realizează că, din păcate, România nu le poate oferi nimic ei și celorlalți colegi care aleg să facă facultatea în străinătate, acolo unde găsesc nu doar deschidere educațională, ci și șanse de a costrui cariere solide în orice domeniu.

Tânăra a vorbit într-un interviu acordat site-ului de știri brasov.net despre cum vede ea școala românească și viața de adolescent împărțită între studiu, hobby-uri și distracție; despre cât de greu le este adolescenților zilei, cu atâtea ispite în jur, să se mențină pe linia cea dreaptă și de ce aleg tinerii noștri să studieze peste hotare. Vezi interviul aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu numai serviciile sociale diferă ci și salariile. Am sortat câteva site-uri de angajări online cu salariile și beneficiile oferite și ce observam "șoc și groază " cele mai multe posturi înalt calificate că nu vorbim aici de necalificați se învârt în jurul a 1000-1300 € net plus eventual bonuri , bonusuri de performanță ( rar atinse) și reduceri la unele servicii. Păi scuzați-mă dar asemenea salarii au în vest în general șomerii sau asistații social. Un astfel de salariu era bun prin anii '2000 dar acum la actualele prețuri nu îți poți plăti la timp nici facturile , nu mai vorbim de prețul alimentelor și dacă ai și copii în întreținere trebuie să-ți iei al doilea job. Hai să nu mai aplicam sloganul cu productivitatea muncii că prețurile sunt aliniate mondial și același roman care câștigă 3500-4000 de lei net în România la aceeași muncă încasează 3500-4000 € în Germania, 3000-3500 £ în UK sau 5000 € în Danemarca,Norvegia sau Luxemburg.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Cred ca emigratia va creste in anii viitori. Indiferent daca scade sau nu, perceptia generala este ca exista un decalaj destul de mare intre noi si tarile din vest. Usurinta cu care poti pleca sa studiezi sau sa lucrezi si apoi sa ramai, combinata cu diferenta enorma intre serviciile sociale va duce la depopularea acestei tari. Iar pentru cei care "au pierdut" trenul sau avionul si au ramas in tara vor avea presiunea pensiei in cativa ani.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult