Foto: Profimedia
62 de zile de când a început războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina. De atunci ținem pe Digi24.ro un LIVE TEXT în care găsiți info pe larg + foto și video. În rest, mai jos relatez [la rece] cele mai importante lucruri care s-au întâmplat peste noapte. În plus, rezum și cum arată situația pe câmpul de luptă:
- În deja tradiționalul său mesaj de la miezul nopții, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni noapte că victoria Ucrainei este o chestiune de timp. „Lecțiile istoriei sunt binecunoscute. Dacă vrei să construiești un Reich milenar, pierzi”, a spus liderul de la Kiev.
- Președintele ucrainean a mai spus că invazia rusă a devenit un război al întregului popor contra invadatorilor. De asemenea, Zelenski a recunoscut că multe orașe și sate sunt sub ocupație rusă, dar este convins că situația este temporară. Zelenski a mai spus și că Rusia va pierde, deoarece întreaga lume liberă i se opune, și că visul președintelui rus Vladimir Putin pentru un mare imperiu se va nărui ca dorința lui Hitler pentru un Reich de o mie de ani.
- „Rusia cheltuie cantități enorme de resurse ca să susțină războiul. Ca să se opună întregii lumi libere. A luat de la cetățenii săi tot ce ar fi dus la dezvoltarea Rusiei și bagă acest potențial în distrugerea vieții vecinilor, a spus Zelenski. „Dar lecțiile istoriei sunt binecunoscute. Dacă vrei să construiești un Reich milenar, pierzi. Dacă vrei să-ți distrugi vecinii, pierzi. Dacă vrei să refaci vechiul imperiu, pierzi. Și dacă te pui contra ucrainenilor, pierzi”, a mai adăugat acesta.
- Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat luni seară că Rusia va continua negocierile de pace cu Ucraina şi a avertizat asupra pericolului real al unui război mondial, transmite AFP. „Bunăvoinţa are limitele ei. Şi dacă nu este reciprocă, nu contribuie la procesul de negociere”, a spus Lavrov, citat de agenţiile ruse de presă. „Dar continuăm să purtăm negocieri cu echipa delegată de Zelenski, iar aceste contacte vor continua”, a spus oficialul rus.
- În acest context de tensiuni fără precedent între Rusia şi Occident din cauza ofensivei ruse, Serghei Lavrov a avertizat în legătură cu pericolul real al unui al treilea război mondial. „Pericolul este grav, este real, nu poate fi subestimat”, a spus ministrul rus. În ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, ministrul rus de externe s-a declarat încrezător că „totul se va încheia, desigur, cu semnarea unui acord”. „Dar termenii acestui acord vor depinde de situaţia luptelor de pe teren când acest acord va deveni realitate”.
- De asemenea, ministrul rus de externe a mai spus că livrările de armament occidental către Ucraina înseamnă că alianţa NATO este „în esenţă implicată în război cu Rusia”, iar Moscova consideră aceste arme ca fiind ţinte legitime. „NATO, în esenţă, este angajată într-un război cu Rusia printr-un proxy şi înarmează acel proxy. Războiul înseamnă război”, a mai spus Lavrov.
- Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a scris pe Twitter că declarațiile lui Lavrov sunt, de fapt, indiciul că Rusia și-a pierdut „ultima speranță de a determina lumea să nu mai susțină Ucraina”. „Astfel se vorbește despre un pericol „real” al celui de-al treilea război mondial. Aceasta înseamnă doar că Moscova simte că se apropie înfrângerea în Ucraina”, a scris șeful diplomației de la Kiev.
- În evaluarea frontului de luni noapte spre marți dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW), transmite că forțele ruse au efectuat lovituri cu rachete de precizie împotriva a cinci gări ucrainene din centrul și vestul Ucrainei în ultimele 24 de ore, într-un efort probabil de a perturba întăririle ucrainene către estul Ucrainei și transporturile de ajutoare occidentale.
- Analiștii ISW sunt de părere că rușii încearcă să perturbe întăririle și logistica ucrainene. Este posibil ca Kremlinul să fi efectuat această serie de lovituri pentru a demonstra capacitatea Rusiei de a lovi ținte din vestul Ucrainei.
- Cu toate acestea, amintește ISW, capacitățile rusești de lovitură cu precizie vor rămâne limitate și este puțin probabil să afecteze în mod decisiv cursul războiului. De altfel, ISW citează în analiza sa, organizația de cercetare open-source Bellingcat, care a raportat pe 24 aprilie că Rusia a folosit probabil 70% din stocul său total de rachete de precizie până în prezent.
- ISW mai spune că au fost reluate contraatacurile locale ucrainene la nord de Herson și la vest de Izium în ultimele 24 de ore. Forțele ruse continuă să facă puține progrese în atacurile împrăștiate, la scară mică, în estul Ucrainei, mai arată analiștii din SUA.
- ISW transmite că forțele ucrainene opresc cu succes eforturile Rusiei de a ocoli pozițiile defensive ucrainene din jurul Izium, iar forțele ruse se străduiesc să finalizeze încercuirile tactice. Contraatacurile locale ucrainene din regiunea Herson este puțin probabil să se dezvolte într-o contraofensivă mai mare pe termen scurt, spune ISW, dar perturbă eforturile Rusiei de a captura complet regiunea Herson și acționează probabil ca o metodă de secătuire a puterii de luptă a Rusiei, care altfel ar putea sprijini efortul principal forțelor armate ale lui Putin în estul Ucrainei.
- ISW precizează și că forțele ruse au reluat atacurile la sol împotriva uzinei Azovstal de la Mariupol în ultimele 24 de ore. Ofițerii ruși ar putea evalua că nu vor putea să-i înfometeze pe apărătorii rămași până pe 9 mai (un posibil termen limită autoimpus pentru a finaliza capturarea completă a orașului-port de la Marea Azov). Forțele ruse vor avea probabil victime mari în rândul alcătuirii interne de trupe dacă reiau atacurile terestre majore pentru a „curăța” uzina de ucraineni.
- Concret, ISW spune că forțele ruse accelerează eforturile de a securiza Mariupolul ocupat, dar probabil se vor confrunta cu o rezistență ucraineană pe scară largă.
- Aflată în India, în timpul unei vizite menite să întărească legăturile strategice cu această ţară care îşi afişează neutralitatea în faţa războiului pornit de Rusia în Ucraina, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că invazia rusă ameninţă securitatea regională a guvernului de la New Delhi. „Deznodământul războiului va determina nu doar viitorul Europei, ci va afecta profund şi regiunea Indo-Pacifică", a subliniat Von der Leyen într-o intervenţie în cadrul Raisina Dialogue, o conferinţă anuală asupra geopoliticii, care are loc la New Delhi. Șefa executivului comunitar a evocat spectrul unui parteneriat între Beijing şi Moscova pentru a pune în gardă împotriva consecinţelor războiului dincolo de Europa. „Rusia şi China au făcut, se pare, un pact fără restricţii. Ele au declarat că prietenia lor este «fără limite». La ce ne putem aştepta de la «noile relaţii internaţionale» pe care ambele vor să le stabilească?", şi-a exprimat Ursula von der Leyen îngrijorarea.
- Totodată, într-un comunicat comun, India şi Comisia Europeană au subliniat că „schimbările rapide ale mediului geopolitic pun în evidenţă necesitatea unui angajament strategic comun în profunzime".
- Președintele reales Emmanuel Macron și omologul său american, Joe Biden, au căzut de acord într-o convorbire telefonică de felicitare luni să organizeze „rapid” discuții mai detaliate privind probleme globale, inclusiv războiul din Ucraina, a transmis administrația Palatului Elysee, citată de Reuters. Potrivit unui comunicat după convorbirea telefonică, Macron și Biden au fost de acord să intensifice dialogul lor privind „importante probleme globale...Și în special chestiunile globale legate de războiul din Ucraina, precum securitatea alimentară”.
- Polonia a trimis tancuri în Ucraina, a declarat luni prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, fără a oferi alte detalii, potrivit Reuters. Ucraina a cerut în repetate rânduri Occidentului să furnizeze de urgență mai multe arme, în special echipamente grele. „Da”, a spus Morawiecki când a fost întrebat dacă Polonia a trimis sau va trimite tancuri în Ucraina. El a refuzat să dezvăluie orice alte detalii, inclusiv numărul vehiculelor de luptă trimise.
- Rubla s-a întărit luni, înainte de a se deprecia față de euro, ajungând la maximul ultimilor aproape doi ani, susținută de plata taxelor pe care companiile le datorează cu termen în această săptămână, în contextul în care piața așteaptă vineri o decizie a băncii centrale de la Moscova privind dobânda, conform Reuters. Până la ora 17:53, ora Moscovei, rubla crescuse luni după-amiază cu 3,6%, tranzacționându-se la la 77,25 pentru un euro, anterior atingând valoarea de 76,96, cea mai bună cotație din iunie 2020 față de moneda europeană.
- Regatul Unit a anunţat luni eliminarea tuturor taxelor vamale pentru produsele ucrainene şi interzicerea exportului anumitor tehnologii sensibile către Rusia pentru a ajuta Kievul să facă faţă invaziei ruse, informează marţi AFP.
- Aproape 40 de ţări se reunesc, marţi, în Germania, la invitaţia Statelor Unite, pentru a întări apărarea Ucrainei, care, potrivit secretarului de stat american al Apărării Lloyd Austin "poate câştiga" în faţa Rusiei, dacă i se oferă mijloacele.
- SUA vor începe să își deschidă ambasada din Ucraina prin a trimite ambasadori la Liov doar în călătorii scurte, nu redeschiderea completă a ambasadei de la Kiev, relatează The Guardian. Oficialii americani au confirmat, de asemenea, că speră să trimită diplomați la Kiev, dar au spus că asta depinde de situația de securitate.
- Armata rusă a preluat controlul clădirii Consiliului orașului Herson. Toți angajații care se aflau în clădire în acel moment au fost rugați să părăsească sediul, conform presei ucrainene. Primarul oraşului, Ihor Kolykhaiev, a transmis că armata rusă a luat cheile clădirii şi a schimbat paznicii. El a spus că a părăsit clădirea, luni, la ora locală 19.45. Herson este singurul oraş mare pe care Rusia a reuşit să-l captureze de la invadarea Ucrainei, în 24 februarie. Unele zone din jur au fost însă recâştigate de trupele ucrainene, iar luptele în regiune continuă.
- O altă groapă comună a fost descoperită la 5 kilometri de Mariupol în regiunea Donețk, în satul Starîi Krîm. Primele tranșee au fost săpate, potrivit imaginilor din satelit, pe 24 martie, satul intrând sub ocupația forțelor ruse după 10 martie, potrivit Nexta TV.
- Primarii a două localități din regiunea Zaporojie - Novouspenivskaia și Kirilivskaia - au fost eliberați din captivitate, a anunțat luni primarul Kievului, Vitali Klitschko. El a precizat că primarul din Novouspenivski, Ivan Senik, fusese luat prizonier de trupele ruse în 13 aprilie, iar primarul din Kirilovski, Ivan Maliev, în 17 aprilie. Opt primari ucraineni rămân în captivitatea rușilor, situația lor fiind necunoscută, potrivit primarului Capitalei Ucrainei.
- Producătorul german de arme Rheinmetall s-a oferit să vândă Ucrainei 88 de tancuri de luptă Leopard uzate, potrivit unor documente obţinute de agenția germană de presă DPA. Se pare că oferta include şi pregătirea militarilor pentru utilizarea lor, pregătire pentru reparaţii, instrumente, piese de schimb, o bază de service şi muniţie. Cotidianul conservator Die Welt a fost primul care a informat despre această potenţială vânzare. Potrivit ziarului, aprobarea pentru livrare a fost solicitată săptămâna trecută la ministerul economiei. Guvernul german a primit, de asemenea, o altă cerere din partea Rheinmetall pentru a i se permite să livreze Ucrainei 100 de vehicule blindate Marder. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat luni că o decizie va fi luată în curând. Compania de armament Krauss-Maffei Wegmann (KMW), mai informează Die Welt, doreşte să livreze şi 100 de obuziere autopropulsate. Ţările de Jos vor, de asemenea, să livreze aceste piese de artilerie grea, care pot lovi ţinte la o distanţă de 40 de kilometri.
- La Kiev a fost instituită stare de asediu pe timp de noapte pentru a proteja populația de „acțiunile provocatoare" ale Rusiei, au anunțat autoritățile ucrainene. Starea de asediu pe timp de noapte este în vigoare la Kiev pe parcursul acestei săptămâni, începând de luni până vineri. Măsura a fost luată din cauza „acțiunilor provocatoare" ale Rusiei, a explicat Oleksandr Pavliuk, șeful Administrației militare regionale din Kiev, într-o postare pe Telegram. Starea de asediu ține de la 22.00 până la 5.00, ora locală.
- Rusia nu poartă un război în Ucraina, ci vrea să pună capăt atrocităților comise în această țară în ultimii 8 ani, susține adjunctul ambasadorului rus la ONU. De aceea, nu ar exista niciun motiv pentru un armistițiu. Diplomatul a mai pretins și că masacrul de la Bucea ar fi o înscenare. „Nu avem de ce să ne conformăm apelurilor. Oamenii respectă ordinele, nu și apelurile. Deci s-a făcut apel la încetarea focului, iar noi am deschis coridoare umanitare, care nu sunt folosite de Ucraina. Ucraina compromite eforturile noastre de a deschide aceste coridoare, așa că nu credem că o încetare a focului este o opțiune bună în acest moment, pentru că singurul avantaj pe care îl va oferi este posibilitatea ca forțele ucrainene să se regrupeze și să organizeze mai multe provocări precum Bucha”, a spus Dmitri Polianski, reprezentant Rusia la ONU.
- Zilele acestea, atacurile rusești s-au intensificat, mai ales în sudul și estul Ucrainei. Orașele sunt bombardate, lovite de rachete și grenade. Și devine din ce în ce mai periculos pentru civili să fugă de acolo. Dincolo de toate distrugerile, de morții și răniții Ucrainei, există ceva ce adesea este uitat. Faptul că și în timpul războiului apar vieți noi. În ultimii ani, Ucraina s-a transformat într-un centru al maternității-surogat din Europa. Anual, aproximativ 2.000 de copii sunt încredințați de femei ucrainene părinților care vin din străinătate. Dar ce se întâmplă când copilul se naște sub bombardamente și părinții lui nu pot veni să-l ia acasă? Născuți în timpul războiului, acești bebeluși și-au petrecut întreaga existență de până acum în această pivniță din Kiev. Au fost născuți de mame-surogat ucrainene. Din cauza războiului, părinții lor – aflați în țări ca Germania, China și Italia - nu au putut să-i recupereze. Așa că, deocamdată, bone și asistente au grijă de ei.
- Rusia Unită, partidul politic creat pentru a-l sprijini pe preşedintele Vladimir Putin, a anunţat planuri de înăsprire a controversatei legi privind agenţii străini, într-o nouă acţiune de reprimare a vocilor disidente din Rusia, anunță Washington Post.
- Guvernul Republicii Moldova transmite că obiectivul urmărit de atacul cu lansator de grenade asupra clădirii așa-zisului minister al securității din Transnistria „ține de crearea pretextelor pentru tensionarea situației de securitate”. O serie de explozii au fost raportate luni după-amiază la Ministerul Securităţii de Stat din Tiraspol, capitala regiunii separatiste moldoveneşti Transnistria.
- Cum este viața în tranșeele din jurul Kievului? O echipă BBC a discutat cu militarii care le-au săpat și au misiunea să le apere, pentru a zădărnici un atac asupra capitalei ucrainene. Protectorii drumurilor care duc spre Kiev sunt tot acolo, chiar dacă rușii s-au retras din zona capitalei. Da, spun militarii, dar nimeni nu știe dacă nu vor reveni. În fond, și președintele Volodimir Zelenski a declarat zilele trecute că în ruși nu poți avea încredere. Una zic, alta fac.
- Rusia își întărește paza la granița cu Ucraina, în Briansk, Kursk și Belgorod, a anunțat marți dimineața statul major al armatei Ucrainei, potrivit The Guardian. Decizia vine după ce luni a izbucnit un incendiu puternic la două depozite de petrol din Briansk, la mai puțin de 100 de km de granița cu Ucraina. Rusia a spus că ar putea fi vorba despre un potențial act de sabotaj al Kievului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.