Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

„În afaceri nu primești ceea ce meriți, primești ceea ce negociezi”. Care sunt etapele negocierii. Elimină frustrarea eșecului construind o baza solidă

oameni de afaceri - Getty

Foto: Guliver/ Getty Images

„În afaceri nu primești ceea ce meriți, primești ceea ce negociezi” (Chester L. Karrass)

Negocierea a apărut o dată cu comunitățile umane și civilizația, în momentul în care ne-am dorit ceva de la o altă persoană, fiecare a încercat să obțină cât mai mult. O dată cu timpul și experiența acumulată s-a identificat și o metodă de organizare care să ușureze desfășurarea evenimentului. Am înteles că negociere nu inseamnă târguire, este mult mai complex, sunt și alte elemente cel putin la fel de importante. Fiecare negocierea se bazează în principiu pe aceleași elemente constructive. Urmarea acestor pași nu duce automat la obținerea unor avantaje suplimentare în urma negocierii, însă pregătește terenul pentru o negociere cu șanse mărite de succes

Pregătirea negocierii – este foarte important să ajungi la discuție foarte bine pregătit referitor la ce poți oferi și ce impact vor avea deciziile asupra ta și a organizației tale dar și referitor la situația interlocutorului tău. Astfel scad șansele de eșec și elimini eventualele surprize.

Stabilirea agendei – în această etapă se vor stabili motivul întalnirii, subiectele pe care le veți discuta, eliminarea unor eventuale situații care pot influența desfășurare (sosirea unei alte persoane decât cea stabilită) și regulile de bază care vor conduce discuția. Este un moment în care e nevoie să se discute clar, sincer și să ascultăm atent ce ne spun interlocutorii.

Clarificarea scopurilor – se realizează prin propunere și contra propunere. Fiecare dintre părți își va prezenta punctul de vedere foarte clar. Fără agende ascunse.

Negocierea propriu zisă – cunoscându-se obiectivele celor două părti, acesta este momentul în care se fac concesii de ambele părți. Este important să știm efectul concesiilor asupra organizației noastre și să nu facem o concesie unilateral. Putem să folosim expresia, dacă tu faci X, eu o sa fac Y. În această etapă pot fi identificate și o serie de tactici care pot înclina balanța, este important să le identificăm și să ne apărăm de ele, nu să le folosim și noi. Cuvântul cheie al acestei etape ar trebui să fie corectitudine.

Stabilirea unei soluții comune – după ce ambele părți au expus punctele de vedere, s-au făcut concesii și s-a stabilit un rezultat acceptat de ambele părți, se ajunge la o înțelegere. Este momentul în care tot ce s-a stabilit se sumarizează și se pune pe hârtie. Nu e nevoie să fie un contract, dar măcar o minută semnată de ambele părți e necesară. De asemenea se stabilesc termenele până la care se va acționa.

Implementarea – stabilirea unei înțelegeri nu rezolvă nimic dacă nu se trece și la acțiune. Perioada de implementare este crucială în realizarea obiectivelor stabilite împreună. Urmați și asumați-vă pașii stabiliți, iar în cazul în care situația se schimbă invitați-vă partenerul la o nouă rundă de negociere și găsiți o cale de a menține înțelegerea și în noile condiții. 

Pregătirea ne ajuta ca și atunci cand nu vom obtine ce ne dorim de la negociere, să știm exact ce avem de facut pentru imbunătățirea procesului. Fără o agendă clară ne vom rataci, e o expediție în necunoscut fără hartă. Stabiliți totul clar, faceți propuneri proprii cât mai la obiect și fiți atenți la propunerile interlocutorilor. Sunt sanse mari și ca procesul sa fie influentat de diferentele culturale ce apar în organizații. Suntem într-o piață unde ne întalnim cu organizații venite în Romania din diverse zone ale lumii. O cercetare a diferentelor de abordare în negociere bazat pe mentalitate și cultură ne poate salva de la a face anumite greseli. Aceeasi abordare poate fi un succes cu un anumit tip de organizații și un eșec major cu un partener dintr-o cultură diferită de business.

Datorită numărului mic ani de cultură capitalistă din Romania, nu putem identifica un stil de negociere specific antreprenorilor români. Cultura de afaceri și principiile pieței libere au fost mai degrabă aduse pe piața noastră de către companiile care au investit aici. Asta a facut ca în Romania stilul de negociere al oamenilor implicați în acest proces a fost influențat de cultura companiei care l-a pregătit și pe care o reprezintă. Avantajul nostru este că am putut să intrăm în contact cu mai multe culturi de negociere, astfel reusind să fim mult mai adaptabili în situații importante. Și dacă adăugăm la această versatilitate o pregatire bună a tuturor etapele unei negocieri, am putea avea o generație de super negociatori români.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Super negociatori romani ca sa negociem ce? Spagi, sinecuri, locuri in parlament, pozitii in guvern?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult