Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Japonezii nu mănâncă doar sushi sau doar băloșenii…” După 8 ani de remușcări, repar o nedreptate pe care am făcut-o bucătăriei japoneze: ce este „Rețete din Japonia pe mese românești”

George Moise

„...mâncăruri care miros a baltă, care miros a orice altceva decât cele cu care ne-am obișnuit, mâncăruri care se întind, băloase, mucilaginoase, crude, sau jilave.”

Așa puneam la colț, cu o sentință deloc prietenoasă și nedreaptă o mare parte din bucătăria japoneză în, Iertați-mă că nu sunt japonez, carte apărută în 2011 pe care, din păcate, nu o mai pot rescrie. După opt ani de remușcări, revin și mă contrazic. Vă dați seama cât de vinovat trebuie să mă simt, dacă mă gândesc să mai scriu o carte doar pentru a repara o singură frază?

Încă o carte de bucate? Încă un blog de bucătărie? Iar rețete? Da. Rețete din Japonia pe mese românești. Înainte să pornim în călătoria asta lungă, grea, dar frumoasă, să lămurim câteva lucruri încă de la început.

  • Japonezii nu mănâncă doar sushi sau doar băloșenii.
  • Toate rețetele pe care le postez aici se pot face cu ingrediente pe care le poți găsi și în România.
  • Pe cât posibil, rețetele se pot face și cu ustensilele din bucătăria ta. Nu e nevoie să o reutilezi acum complet, nu e nevoie să-ți iei super cuțite japoneze. Sfatul meu e totuși: ascuțiți-vă cuțitele. O să tăiem mult și, așa cum spune un proverb japonez vechi de mii de ani pe care tocmai l-am inventat acum câteva zile: Kutsituru kare nu taye peshutere shi morukofu taie muna kare nu-ru asukute.
  • Titlul proiectului este Rețete din Japonia pe mese românești. Atenție, rețete din Japonia, nu rețete japoneze. Așa că dacă voi prezenta și mâncăruri pe care le-ați întâlnit prin restaurante chinezești, coreene, taiwaneze, tailandeze, indoneziene, indiene, nu vă simțiți trădați.
  • Nu sunt chef. Nu le știu pe toate. Nu facem Haute Cuisine. Am avut un singur profesor, nițel mort și foarte fictiv, din desene animate. Se numea Auguste Gusteau și spunea: Oricine poate să gătească. Eu vreau să te conving că „Oricine poate să gătească japonez”. Mă rog, ca-n Japonia.

Atât deocamdată. Mi se spune Jōji. Iar tu o să faci Rețete din Japonia pe mese românești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro