Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Japonezii nu mănâncă doar sushi sau doar băloșenii…” După 8 ani de remușcări, repar o nedreptate pe care am făcut-o bucătăriei japoneze: ce este „Rețete din Japonia pe mese românești”

George Moise

„...mâncăruri care miros a baltă, care miros a orice altceva decât cele cu care ne-am obișnuit, mâncăruri care se întind, băloase, mucilaginoase, crude, sau jilave.”

Așa puneam la colț, cu o sentință deloc prietenoasă și nedreaptă o mare parte din bucătăria japoneză în, Iertați-mă că nu sunt japonez, carte apărută în 2011 pe care, din păcate, nu o mai pot rescrie. După opt ani de remușcări, revin și mă contrazic. Vă dați seama cât de vinovat trebuie să mă simt, dacă mă gândesc să mai scriu o carte doar pentru a repara o singură frază?

Încă o carte de bucate? Încă un blog de bucătărie? Iar rețete? Da. Rețete din Japonia pe mese românești. Înainte să pornim în călătoria asta lungă, grea, dar frumoasă, să lămurim câteva lucruri încă de la început.

  • Japonezii nu mănâncă doar sushi sau doar băloșenii.
  • Toate rețetele pe care le postez aici se pot face cu ingrediente pe care le poți găsi și în România.
  • Pe cât posibil, rețetele se pot face și cu ustensilele din bucătăria ta. Nu e nevoie să o reutilezi acum complet, nu e nevoie să-ți iei super cuțite japoneze. Sfatul meu e totuși: ascuțiți-vă cuțitele. O să tăiem mult și, așa cum spune un proverb japonez vechi de mii de ani pe care tocmai l-am inventat acum câteva zile: Kutsituru kare nu taye peshutere shi morukofu taie muna kare nu-ru asukute.
  • Titlul proiectului este Rețete din Japonia pe mese românești. Atenție, rețete din Japonia, nu rețete japoneze. Așa că dacă voi prezenta și mâncăruri pe care le-ați întâlnit prin restaurante chinezești, coreene, taiwaneze, tailandeze, indoneziene, indiene, nu vă simțiți trădați.
  • Nu sunt chef. Nu le știu pe toate. Nu facem Haute Cuisine. Am avut un singur profesor, nițel mort și foarte fictiv, din desene animate. Se numea Auguste Gusteau și spunea: Oricine poate să gătească. Eu vreau să te conving că „Oricine poate să gătească japonez”. Mă rog, ca-n Japonia.

Atât deocamdată. Mi se spune Jōji. Iar tu o să faci Rețete din Japonia pe mese românești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult