Foto: Colin Underhill / Alamy / Alamy / Profimedia)
Acum ceva timp am realizat o serie de emisiuni Banii în mișcare în care am comparat bugetul public al României cu situația financiară a unei familii. Printre cele zece probleme identificate, am subliniat că două sunt cele mai grave: subevaluarea veniturilor publice din cauza economiei subterane și lipsa obiectivelor concrete pentru combaterea acestui fenomen. Practic, o treime din veniturile familiei România sunt pierdute din cauza corupției și evaziunii fiscale la cel mai ridicat nivel din blocul comunitar (Uniunea Europeană). Familia declară că vrea să reducă furtul, dar NU își asumă aceasta în obiective concrete. GRAV: familia este sabotată din interior. ȘI MAI TRIST: nimeni NU își propune cu adevărat să găsească și să pedepsească hoții. De aici cred că derivă adevărata reformă a României, singura care poate declanșa materializarea oportunităților pentru dezvoltare în următorul deceniu: reducerea economiei subterane și a traficului ilicit, astfel încât veniturile publice să crească la nivelul potențial și să putem susține investițiile publice de care avem atât de mare nevoie.
De ce spun că „ne furăm singuri căciula”? În primul rând pentru că veniturile publice ale României raportate la PIB au fost doar 31% în anul 2020, ultimul loc din Uniunea Europeana și cu o treime sub medie. Tot la acest nivel se învârte și media pentru ultimul deceniu, deci problema este de foarte mult timp. Practic, pierdem anual venituri potențiale de 15% din PIB din cauza celei mai ridicate economii subterane din UE. Cu acești bani se pot construi 3.000 de km de autostrada în fiecare an, de trei ori mai mult decât avem în momentul de față!
Astfel, cu un TVA gap, adică diferența dintre TVA-ul care se poate colecta și ce se colectează în realitate, de 33%, România pierde venituri potențiale din TVA de două ori mai mult decât media din UE, unde gap-ul este de 15%. Tragic este faptul că, în ciuda măsurilor privind digitalizarea administrației publice și reducerea economiei subterane, strategia fiscal bugetară pentru perioada 2021–2023 NU aduce schimbări în acest sens. Practic, în scenariul de bază se perpetuează ideea că veniturile publice vor reprezenta tot 31% din PIB în 2022 și 2023. Singurul accident temporar este în 2021, când veniturile publice au fost prognozate la 32,6% din PIB. Din păcate, nu a fost vorba despre o colectare mai eficientă a veniturilor publice și reducerea economiei subterane, ci de taxele amânate în perioada pandemiei și decalate la plată în anul următor. Acest aspect este foarte clar în strategia fiscal bugetară, document publicat pe site-ul Ministerul Finanțelor Publice. La pagina 8 vedem că amânarea plații obligațiilor fiscale de către agenții economici pe parcursul anului 2020 a avut un impact negativ în veniturile bugetului public de circa 18 miliarde de lei. Miza este imensă, deoarece avem nevoie de mai mulți bani la buget, dar NU prin taxe mai mari, ci printr-o colectare colectare mai bună a celor existente. Oare ce trebuie să facem pentru reducerea economiei subterane?
apasă pe imagine pentru a-i mări dimensiunea
Exemple pozitive. Ce a făcut Polonia?
Polonia este un exemplu pozitiv în acest sens, o țară care a înregistrat o pondere a veniturilor publice în PIB de 42% pe parcursul anului 2020 (comparativ cu 30% în cazul României) și un gap la TVA de doar 10% , comparativ cu 33% în cazul României. Reforma administrației fiscale poloneze a fost inițiată în anul 2015 în cadrul Strategiei pentru Dezvoltare Responsabilă și s-a bazat pe 3 piloni: modernizarea legislației, eficientizarea administrației fiscale și intensificarea cooperării cu mediul de afaceri. Cea mai importantă măsură luată de autoritățile poloneze este reforma complexă a administrației fiscale, care a fost echipată cu instrumente analitice inovatoare bazate pe IT și cooperarea cu sectoarele IT și bancare pentru detectarea fraudelor fiscale, digitalizarea raportărilor și introducerea unor instrumente informatice de analiză automată pentru a distinge operațiunile reale de cele fictive. Alte măsuri importante luate în Polonia sunt: cooperarea strânsă dintre administrația fiscală, poliție, poliția de frontieră, agenția internă de securitate pentru combaterea fraudelor fiscale ; limitarea strictă a sferei taxării inverse și a perioadei de aplicare ; extinderea confiscării bunurilor a căror proveniență nu poate fi atestată; aplicarea unor dobânzi diferențiate la întârzieri la plată TVA și a unor penalități foarte mari, respectiv 30% atunci când vorbim de sub-raportariea obligațiilor de plată și supra-evaluarea cererilor de rambursare… și penalități de chiar 100% atunci când vorbim de facturile false
Se poate și în România?
Există totuși sectoare în România unde se fac progrese importante. Spre exemplu, piața neagră a țigaretelor din România a coborât în 2021 la nivelul de 8,7% față de 9,4% în 2020, conform celui mai recent studiu Novel Research. Acesta este cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, fiind de 3 ori mai mic decât nivelul înregistrat în 2010. Astfel, contribuțiile totale ale industriei de tutun la bugetul de stat au fost de aproape 20 de miliarde de lei în anul 2020, ceea ce reprezintă aproape 6% din veniturile publice, sectorul devenind cel mai important contribuabil la bugetul public.
apasă pe imagine pentru a mări dimensiunea
În ciuda acestei evoluții, datele publicate în presă indică aproximativ 2,4 miliarde de țigări provenite din piața ilicită care au fost consumate în România pe parcursul anului 2021, echivalentul a câteva sute de tiruri. Conform rezultatelor prezentate în raportul KPMG Project Sun 2021, România se află pe al șaselea loc între statele membre UE că nivel al contrabandei cu țigarete și pe primul loc în Europa de Est, deoarece avem 2.000 de km de graniță cu țări non-UE, în care prețul tutunului poate fi de până la patru ori mai mic. Traficul ilicit de țigări prejudiciază anual statul român cu aproximativ 2 miliarde de lei, potrivit estimărilor industriei, bani cu care se pot construi anual 63 de kilometri de autostradă. Circa 116 milioane de țigarete de contrabandă capturate de autorități în 2021, în creștere cu aproape 5 milioane față de anul 2020, iar datele sunt centralizate în timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro. Deci, suntem pe drumul cel bun, dar se poate face mai mult. Spre exemplu, dotarea cu scanere a birourilor vamale de frontieră, investiție inclusă chiar în PNRR. Acestea sunt esențiale pentru a depista marfă de contrabandă, precum arme, droguri, tutun sau alcool. România a achiziționat 15 scanere de mai bine de un deceniu, doar că acestea sunt nefuncționale. Vă dați seama – pierdem miliarde de lei în fiecare an pentru că NU AVEM scanere active în punctele de graniță!
Iar contrabanda și contrafacerea afectează grav un număr mare de sectoare economice. OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și EUIPO – organismul însărcinat cu chestiuni ce țin de proprietate intelectuală al Uniunii Europene studiază constant fenomenul, iar conform celui mai recent (2021) studiu OECD și EUIPO – European Union Intellectual Property Office în topul sectoarelor vizate de trafic ilicit în Europa se numără de asemenea parfumurile și cosmeticele, articolele de îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii, ceasurile sau aparatură electronică s.a.
Odată cu expansiunea mediului online, dar și în contextul pandemic în care segmentul e-commerce a crescut semnificativ, crește de asemenea într-un ritm alarmant și traficul ilicit online. Practic, pe internet poți cumpăra orice (nici nu știi exact ce cumperi, de cele mai multe ori) și nu există nici un sistem care să monitorizeze centralizat fenomenul și să aplice sancțiuni. Produsele farmaceutice, consumabilele medicale, bunurile de larg consum (FMCG), produsele din tutun sau băuturile alcoolice sunt câteva dintre țintele comerțului ilicit online, conform aceluiași studiu EUIPO 2021.
Să sperăm că toate acestea se vor rezolva în curând. Contrabanda, traficul ilicit și economia evaziunea fiscală trebuie reduse la minimum pentru a spera la un trai mai bun pentru noi toți. Aceasta este adevărata reformă profundă care poate accelera dezvoltarea României!
Articol preluat de pe blogul autorului
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.