Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Norocul” de a lua un 4 la fizică: cum a început marea performanță pentru Flavian Georgescu, profesorul care astăzi antrenează unele dintre cele mai strălucite minți ale României

Flavian Georgescu

Aproape toți olimpicii de matematică ai României aleg să plece din țară, după terminarea liceului, aceștia obținând burse la universități din străinătate, cei foarte puțini care se mai întorc fiind oameni realizați din punct de vedere profesional, spune profesorul Flavian Georgescu, antrenorul lotului olimpic de matematică. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, profesorul a vorbit și despre un fenomen pe care cu greu spune că îl acceptă: există elevi care doresc să performeze doar pentru a prinde o bursă la o facultate de top din afară.

„(Olimpicii-n.r.) să știți că au aceeași dorință - de a pleca din România. Nu prea cunosc olimpici - poate din diverse motive, dar nu dorința lor - care să spună vreau să rămân aici. Cam toată lumea, aș spune spre 100%, toți olimpicii doresc să plece din țară. 

Se întâmplă un fenomen care mie nu îmi place deloc, însă cu greu îl accept. Rezultatele de la olimpiadă reprezintă o cale de acces către străinătate, o bursă la o facultate de top. Și din păcate există elevi care doresc să performeze doar pentru acea bursă. Tocmai de aceea noi, începând cu clasele mici, încercăm să îi formăm și să le spunem că olimpiada trebuie să reprezinte consecința plăcerii pentru o anumită disciplină, nu trebuie să reprezinte ținta un obiectiv de atins în străinătate. Eu cred că fiecare dintre noi avem locul nostru pregătit. Oricât de mult te chinui să ajungi într-un anumit loc, dacă îți este să nu fii acolo, Dumnezeu are grijă de tine și știe să te pună în locul potrivit”, a spus profesorul Flavian Georgescu.

Întrebat dacă olimpicii plecați din țară se mai întorc după terminarea studiilor urmate în străinătate, Flavian Georgescu a spus că cei ce se întorc sunt foarte puțini.

„Foarte puțini dintre olimpici se mai întorc. Foarte puțini, însă cei care se întorc pot să spun că sunt oameni realizați profesional. Aici aș vorbi și de partea sentimentală, pentru că matematicienii, antrenându-se constant pe zona de logică a minții, poate uită de partea asta emoțională atât de importantă. Pentru că un om este complet dacă pe lângă profesie e împlinit sufletește. Aici pot să vă dezvălui cât de mare este împlinirea mea pe acest plan. În fiecare zi sunt epuizat de zeci de ore de pregătire de matematică, dar niciodată displăcându-mi, poate doar obosit fiind, în momentul în care dimineața soția mea, copiii mei vin la mine, mă iau în brațe îmi spun te iubesc este cea mai mare baterie a mea pentru ziua respectivă. La fel și când mă intorc acasă. Evoluția mea și tot ce s-a întâmplat în ultimii ani pe cale profesională se datorează în mare parte familiei mele care mă susține”, a mărturisit profesorul de matematică.

Fost olimpic la matematică, Flavian Georgescu a povestit la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 cum a ajuns să fie pasionat de matematică și să participe la olimpiade, după ce a luat nota 4 la o lucrare la fizică.

„Eram în clasa a VII-a și am dat lucrare la fizică și am confundat forța de greutate cu accelerația gravitațională. G mare și g mic. Le-am confundat între ele. Probabil că la vârsta respectivă le-am învățat mecanic, nu eram atras de fizică. Și îmi spune doamna profesoară: Flavian, dar se poate așa ceva? Ai luat nota 4. Vai de mine, ce sentimente au fost! Eu aveam doar 10 pe linie la toate materiile. Și zic: lasă că îi arăt eu doamnei profesoare că data viitoare iau 10. Și 10 am luat. S-a uitat la mine. Ești bine? Foarte bine. După aceea nu m-am lăsat. Replica aia cu se poate să iei tu nota 4 mi-a rămas undeva în suflet și am zis: vreau să particip și la olimpiada de fizică. Aproape că nu voia să mă înscrie. Dar vreau eu, trebuie. M-am calificat la județeană, pe locul 2 în oraș. Iar la județeană am luat locul întâi și m-am calificat la națională, unde am luat locul 9. Cred că dna profesoară s-a uitat la mine așa, cu un sentiment rar întâlnit. Mi-a plăcut atât de mult fizica, atunci când am descoperit-o, enorm de mult, anul următor dorind să merg către etapa internațională. Și ce să vedeți, înainte cu două zile de olimpiadă, simțeam eu că am o durere în zona gâtului.

Mă uit în oglindă, parca era mai umflat. Zic: ce-i cu mine? Oreion. Doctorul: Ce olimpiadă? Acasă. Zic, nu, vă rog, măcar trei ore, cât e competiția! În niciun caz, riscurile sunt imense, nu vă dăm voie. Sun la inspectorat. Pot să dau proba de acasă? Doamne ferește! E ilegal. Și vine olimpiada de fizică, eu plângând dădeam cu pumnii în pereți: nu se poate așa ceva, munca mea de doi ani s-a irosit. Eram în clasa a VIII-a. Zic, stai, că mai e o șansă. Peste două săptămâni era faza județeană la matematică. Și zic, stai puțin, că mă pregătesc pentru olimpiada respectivă. Fizica și matematica fiind apropiate, au fost pasiunile mele chiar din clasele a V-a, a VI-a. M-am calificat la olimpiada națională, am luat medalia de bronz, urmând să îmi placă atât de mult, încât am renunțat la fizică”, a povestit profesorul Flavian Georgescu.

Cum a descoperit plăcerea pentru matematică? Dintotdeauna, când a asistat la un curs, la o lectie de matematică, sentimentul pe care l-a avut a fost că acele lucruri îi sunt cunoscute, doar că și le reactualizează, a descris el ușurința de a înțelege matematica.

Însă fără muncă aceste lucruri se pierd, așa că e important să te antrenezi, a punctat cadrul didactic, care a vorbit despre profesoara sa din gimnaziu care a fost poate cel mai important om pentru el la acea vârstă, pentru că l-a făcut să îi placă matematica.

Matematica de fapt e un mod de a gândi, e un joc al minții, o descrie profesorul. „Cred că întrebarea analoagă cum poate să îți placă matematica ar fi cum poate să îți placă să faci rebus sau să joci sudoku, e exact același răspuns, numai că majoritatea elevilor nu pot să perceapă matematica precum un rebus. Noi ca dascăli suntem responsabili să le arătăm elevilor că ceea ce noi îi învățăm într-adevăr este frumos”, a punctat Flavian Georgescu.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult