Foto: Guliver Getty Images
Salariile medicilor au crescut, însă este acest lucru suficient pentru a îi opri să plece să lucreze în clinicile și spitalele din străinătate? Poate un plus salarial să oprească un exod care se traduce prin 16.000 de medici plecați în ultimii ani în afara granițelor? Răspunsul este „nu”, crede Wargha Enayati, cardiologul care a fondat rețeaua Regina Maria.
„Trebuie să schimbi toată infrastructura, numai cu salariul nu merge. Mie mi-e frică de această acțiune de a crește salariul, toate părțile celelalte, infrastructura și alte calități de care avem nevoie în sistemul de stat vor suferi și vor fi salarii mai mari, mentalitate neschimbată a medicilor, ciubucurile vor rămâne în continuare, la privat se va lucra în continuare, sporuri vor exista. Nu e o soluție, un panaceu, că ai zis că am crescut salariile și totul va fi bine”, a atras atenția Wargha Enayati, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Salariul constituie doar o parte din motivația unui medic, acel ceva care să îi dea puterea să reziste oboselii, numărului mare de cazuri, presiunii de a lua decizii salvatoare, durerii și dramelor personale pe care le întâlnește curent într-o zi obișnuită de muncă. Pentru a reuși să salveze oameni și pentru a simți că munca lui are un sens, un medic are nevoie în primul rând de condiții bune în spital - de la igienă până la aparatură performantă.
Acest lucru era subliniat, într-o altă ediție a emisiunii „În fața ta”, și de medicul Vasi Rădulescu, fondatorul platformei de educație medicală Leapșa de sănătate.
„În primul rând, creșterile nu sunt atât de spectaculoase cum s-a preconizat, ele sunt niște creșteri ale brutului, netul rămâne mult mai mic. În al doilea rând, n-o să ne apropiem niciodată de salariile din Vest, spre exemplu. Dar nu contează atât de mult salariile, contează condițiile, contează sa ai un CT, un RMN la discreție în spital. Să ai curățenie, să nu pui doi pacienți într-un pat, ceea ce încă se întâmplă la noi. Să fie curat peste tot, să ai fonduri, să ai tratamente și așa mai departe. Contează sa nu fii umilit peste tot, eu sunt umilit în spital. Mă duc și stau cu orele pentru o parafă, pentru ca nu pot sa ajung la profesor”, explica în urmă cu o lună Vasi Rădulescu.
O soluție la problema de moralitate a sistemului sanitar, guvernanța clinică
Dincolo de probleme de infrastructură, sistemul medical românesc are o problemă de moralitate care s-a născut în absența unor mecanisme de control și a unor ghiduri care să facă dificilă comiterea de abuzuri în unitățile sanitare, fie că ele vin din partea managerilor, a medicilor sau a asistentelor. În Occident există un sistem coerent apărut în urmă cu 40 de ani, care asigură respectarea eticii în clinici și spitale.
Ionuț Pătrăhău, cofondator al centrului de neuroștiințe BRAIN Institute, scria, după scandalul Lucan, în Republica.ro, despre necesitatea introducerii în România a guvernanței clinice. „Guvernanță clinică este instrumentul care oprește medicii foarte buni din punct de vedere profesional să se abată de la regulile morale, de la cele impuse de codul de etică și conduită. Regulile acesteia asigura o colegialitate a luării deciziilor care ferește executivii de păcatul de a le încalcă, cu sau fără voință lor directă. Ei bine, în sănătatea românească nu există guvernanță clinică. Deciziile sunt luate de către persoanele ce conduc direct activitatea și nu sunt contestate de către nimeni”, arăta Ionuț Pătrăhău.
Pentru a asigura moralitatea într-un sistem atât de complex precum cel sanitar este nevoie, așadar, de mai mult decât de existența unor oameni etici, care nu acceptă plicul de la pacientul a cărui viață depinde de ei. Este nevoie de un ansamblu de reguli, care trebuie respectate de la director până la portar. Acestea trebuie să stabilească normele de conduită în relația cu pacientul, dar și în relațiile de serviciu, și consecințele pentru nerespectarea lor. Dar mai ales să creeze un climat de siguranță și transparență care să încurajeze luarea deciziilor pe criterii obiective și raportarea abuzurilor. Avem mulți medici cinistiți, însă este nevoie de un mediu care să asigure premisele ca ei să rămână cinstiți în fiecare împrejurare. „Problema noastră este o criză profundă de moralitate în sistemul de stat, dar și în toate sectoarele economice, care a afectat și partea de sănătate”, este de părere Wargha Enayati.
Modele de etică și de profesionalism există în sistemul sanitar din România. Medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă Nou Născuți de la Spitalul Marie Curie din București, vorbea despre faptul că nimeni din echipa sa nu acceptă „plicul” de la pacient. „Plicul te schimbă. Cu mulți ani în urmă ne-am dat seama de asta și am spus: Niciodată așa ceva. Nici ca mulțumire, nici la început, nici la sfârșit (...) E foarte simplu. Gândește-te că ai la ușă 5 oameni. Unul ți-a dat un plic, altul, nu. Oamenii stau de 3-4 ore să te aștepte. Vii obosit și spui: Haideți să vedem. Pe cine iei primul? Sigur o să-l iei pe cel care ți-a dat un plic, chiar dacă a fost de mulțumire. Și asta schimbă caracterul de imparțialitate, de a considera întâi urgența, de a lua lucrurile în sens normal. E foarte complicat. Te schimbă ușor-ușor, indiferent când se întâmplă”, spunea Cătălin Cîrstoveanu.
Afirmațiile sale au fost extrem de apreciate în spațiul public, însă ca Sănătatea din România să se facă bine, astfel de modele nu trebuie doar aplaudate. Ci trebuie replicate la scară largă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.