„Și cu ce dracu` mă ajută pe mine, domnișoară, ca să înțeleg și eu?” Iată cu ce

Foto: Inquam Photos

„Și cu ce dracu' mă ajută pe mine domnișoară, ca să înțeleg și eu?” Știm foarte bine cui aparține această întrebare.

De-a lungul ultimilor doi ani, pentru că unele măsuri luate la nivelul guvernului sau al parlamentului păreau croite pe măsura președintelui Camerei Deputaților, acesta a tot fost întrebat de către jurnaliști dacă și în ce măsură se consideră avantajat, dacă nu chiar vizat, de respectivele reglementari. Uneori pierzându-și controlul a răspuns agresiv, alte ori cu aroganța unui cap al mafiei, care nu-și murdărește niciodată mâinile de sânge, având la îndemână suficienți aghiotanți s-o facă în locul lui, cert este că de fiecare dată Liviu Dragnea a mimat că nu înțelege „cu ce dracu” îl pot ajuta diverse ordonanțe, legi, amnisti și grațieri sau decizii ale CCR.

Înțeleg că este deja a patra oară când nou înființata secție de investigare a infracțiunilor din justiție solicită preluarea dosarului Tel Drum de la DNA. Citind exclusiv titulatura instituției, vei rămâne cu impresia că aceasta are drept obiect de activitate investigarea infracțiunilor ce ar putea fi săvârșite în procesul de înfăptuire a justiției (Secția de investigarea infracțiunilor DIN JUSTIȚIE). Adică te aștepți să-i investigheze pe magistrații corupți. Însă, la alineatul (1) al articolului 88¹ din legea 207/2018 se face precizarea că secția „are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori”, punct. Ceea ce înseamnă că numita secție va avea competența de a urmări penal inclusiv infracțiunile de drept comun săvârșite de către magistrați, precum furtul sau violul, infracțiuni față de care în mod normal era competent Parchetul General. Dar și mai interesant este alineatul (2) al aceluiași articol care prevede că „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate și alte persoane”. Asta înseamnă nimic mai mult decât că e suficient să „plantezi” un magistrat într-un dosar, pentru ca acesta să poată fi preluat legal de către această secție, pe care o numesc acum, de justiție paralelă.

Dacă luăm în considerare faptul că, printr-un OUG recent, domnul Tudorel Toader a scos de sub orice autoritate această secție, dar și apetența procurorilor ce fac parte din aceasta de a se apleca cu atenție deosebită asupra susținerilor unor fugari, ne putem aștepta ca la un moment dat să apară ca din neant numele unui magistrat în dosarul Tel Drum, suficient motiv pentru ca acesta să fie preluat și ulterior clasat definitiv. Scenariul este posibil și pentru că partea vătămată, adică statul român, nu are minima demnitate de a se constitui parte civilă în dosar, deci deșarte așteptări că ar putea contesta în instanță decizia procurorului.

Deci, dacă la începutul travaliului Liviu Dragnea însuma trei dosare penale; o condamnare definitivă, o alta în primă instanță și o urmărire penală în actualul dosar Tel Drum, între timp s-au făcut pași importanți pentru imacularea acestuia. Ne aflăm la o ordonanță distanță de desființarea unei sentințe definitive în dosarul Referendumul și de rejudecarea lui. Printr-o decizie a CCR domnul Dragnea a căpătat un complet de cinci judecători considerat mai îngăduitor în dosarul angajărilor fictive, cert este că a reușit să împingă cât mai departe pronunțarea unei sentințe, într-un context de presiune tot mai accentuată asupra magistraților. Iar acum, secția niciodată independentei Adina Florea vrea cu tot dinadinsul să instrumenteze dosarul Tel Drum.

Trăgând linie, doar o minte orbită în prealabil nu poate vedea că toate măsurile întreprinse de domnii Iordache și Toader au fost croite pe profilul domnului Dragnea.

În mod paradoxal, deși prin puținele procente de care se mai bucură la capitolul încredere Liviu Dragnea trage temeinic partidul în jos în sondaje, acesta se bucură în continuare de susținerea majorității membrilor de partid, cel puțin așa se întâmplă la suprafață. În PSD nu există disidență. Există temporare conflicte de interese, în genere vizând funcții, privilegii sau bani. Contestatarii din interiorul PSD ai lui Dragnea nu sunt deranjați de direcția în care acesta duce, nu doar partidul, dar întreaga țară, sunt deranjați în schimb de pierderea unor privilegii, funcții și eventual bani promiși. Domnul Bădulescu, spre exemplu, nu a fost deranjat de faptul că jandarmii i-au bătut pe protestatarii pașnici, nu s-a simțit jenat nici când a mințit în declarația dată la parchet, conform propriilor spuse, jena a apărut abia în momentul în care a fost înlăturat din funcția deținută.

În acest peisaj, starea de latență în care se află președintele Iohannis riscă să devină letală pentru România. În curând un referendum pe justiție își va pierde sensul. Inclusiv demersul USR, „Fără penali în funcții publice” riscă să-și piardă obiectul, după ce zișii „penali” se vor fi reabilitat prin lege, ordonanțe sau hotărâri CCR. Nu m-ar surprinde ca în acel moment, de tristă însemnătate pentru România, PSD-ALDE să preia demersul USR și să-l treacă cu aroganță prin parlament.

Mi s-a spus în câteva rânduri că se vorbește excesiv despre Liviu Dragnea. Poate că așa este. Însă, de la precedentele alegeri generale România este despre Liviu Dragnea și numai despre el.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp