Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Vin românii!” exclamă presa daneză și de data asta e de bine! În Danemarca am aflat că există speranță pentru România

centru oras - Getty

Foto: Getty Images

Vin românii! Înainte de alegerile locale din Danemarca, acum două săptămâni, am văzut acest titlu în CPH POST. Sună interesant, ironic și în același timp amuzant. Din câte se pare, românii sunt a doua comunitate cea mai largă de străini din Danemarca, numărând în jur de 40000 de oameni, pe primul loc aflându-se polonezii, cu 41000. Cel mai probabil aceștia din urmă vor fi depășiți ca număr.

La aceste alegeri locale au candidat la alegeri 17 români, majoritatea din Iutlanda, nu din zona capitalei. În plus, majoritatea dintre ei sunt în Danemarca de ani buni și pare că sunt aici pentru a rămâne. Pe data de 20 noiembrie, însă, am avut ocazia să particip la un eveniment organizat de către Global Romanian Society of Young Professionals (GRASP). Fondată în 2008, GRASP este un nou tip de organizație: o combinație de network, ONG și întreprindere socială, apolitică și non-profit. Acești oameni au energia și pasiunea pentru un network puternic, mentalitatea unei întreprinderi sociale, dar și responsabilitatea unei corporații bine pregătite. Sediul central este în București, dar birourile locale sunt în diverse orașe din lume, precum Amsterdam, Bruxelles, Barcelona, ​​Cluj-Napoca, Copenhaga, Göteborg, Londra, Milano, Paris, New York, San Francisco, Sydney, Timișoara, Viena și Barcelona. Nu cred că aceste nume de orașe și geografiile nu ne surprind, în final, mulți am plecat, nu-i așa?

Astfel, pentru acea zi erau disponibile 70 de locuri, erau așteptați să participe 50 de persoane și ghiciți ce? Am ajuns să fim în jur de 100. Conferința s-a ținut în engleză. Majoritatea oamenilor am fost din Danemarca, dar alții au venit din alte țări în care diaspora românească este mare și bineînțeles au fost și oameni de acasă. Ca numere, 90% au fost din Copenhaga, iar restul de 10% din Londra, Bruxelles, Milano și Barcelona. Aproximativ 85% au fost young professionals, iar, interesant zic eu, 15% studenti; majoritatea au venit din industriile IT și Finance sau Business. De remarcat ar fi faptul că o companie mare de consultanță din România a fost sponsor principal. 

Diferite companii locale românești au fost prezente și și-au împărtășit poveștile, de la startup-ul local Novoresume, la cafeneaua 20grams din centrul Copenhagei, dar și locul de unde mulți dintre locuitorii din Copenhaga au parte de unele dintre cele mai bune eclere din oraș, Queen’s Delight. Ambasada României a fost reprezentată de ambasador și, bineînțeles, mulți dintre noi am fost prezenți ca indivizi, cred si sper eu, motivați care trăiesc în Danemarca. Am învățat multe, am întâlnit comunitatea care mi-a lipsit cumva și cu siguranță am reușit să văd și să înțeleg energia, oportunitatea și drive-ul pe care acești oameni îl au. Am fost inspirat, și da, poveștile de succes inspiră. Foarte interesante aceste mici povești de succes din afară, nu?

A fost un moment totuși în timpul zilei, foarte intens, trist, dar și cu un puternic impact emoțional, Timp de aproximativ 30 de secunde, toată lumea a fost tăcută și am putut vedea și lacrimi în ochii participanților.


Străinii din sală nu prea au înțeles, dar apoi și-au adus aminte de creația Netflix. A trecut ceva timp de atunci. Și uitați, de atunci, alte câteva zeci de oameni au murit arși, doar că în spitale, de data aceasta.

Ce împărtășesc de această dată cu acest articol? Uneori sunt și vești triste, evenimente triste care se petrec acasă și lucrurile merg în direcția greșită. Dar ceea ce am putut vedea și învăța în acea zi la GRASP (cum spunem noi aici, „hai la GRASP!”) a fost că există speranță. Există speranță pentru România, chiar dacă de 30 de ani tot sperăm.

Cred că ar trebui să începem acum, de aici, să ajutăm cum putem. Am întâlnit oameni motivați, și nu, nu doar români care vor să ajute. Aici nu este vorba despre vreo naționalitate în particular. Există mult talent și energie și, prin urmare, speranță. Sper să punem acestea la locul potrivit. Cu siguranță eu voi încerca tot ce pot. Și după cum am putut vedea și la conferință, încă sperăm, încă dorim și vrem să încercăm să facem ceva. Uite că în Danemarca putem, și avem povesti de succes, sper că se va întâmpla și acasă.

La mulți ani România, de-acasă sau de pretutindeni! Încă sperăm! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Diana N. check icon
    Toți oamenii educați și muncitori pot.
    Sunt mulți infractori, dar și mulți oameni de treabă printre români. Aici, însă, oamenii de treabă nu mai cred că ”binele învinge”, fiindcă infractorii debordează de ”încredere în sine”. E o chestiune de psihologie, nu de dotări.
    Din păcate, mulți trebuie să plece de acasă, să iasă din mediul toxic, ca să realizeze că nu e nimic în neregulă cu ei, că albul e alb și negrul e negru.
    Până la marea dezmeticire națională, vă urez succes acolo unde trăiți și studiați!
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult