Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

„Vin românii!” exclamă presa daneză și de data asta e de bine! În Danemarca am aflat că există speranță pentru România

centru oras - Getty

Foto: Getty Images

Vin românii! Înainte de alegerile locale din Danemarca, acum două săptămâni, am văzut acest titlu în CPH POST. Sună interesant, ironic și în același timp amuzant. Din câte se pare, românii sunt a doua comunitate cea mai largă de străini din Danemarca, numărând în jur de 40000 de oameni, pe primul loc aflându-se polonezii, cu 41000. Cel mai probabil aceștia din urmă vor fi depășiți ca număr.

La aceste alegeri locale au candidat la alegeri 17 români, majoritatea din Iutlanda, nu din zona capitalei. În plus, majoritatea dintre ei sunt în Danemarca de ani buni și pare că sunt aici pentru a rămâne. Pe data de 20 noiembrie, însă, am avut ocazia să particip la un eveniment organizat de către Global Romanian Society of Young Professionals (GRASP). Fondată în 2008, GRASP este un nou tip de organizație: o combinație de network, ONG și întreprindere socială, apolitică și non-profit. Acești oameni au energia și pasiunea pentru un network puternic, mentalitatea unei întreprinderi sociale, dar și responsabilitatea unei corporații bine pregătite. Sediul central este în București, dar birourile locale sunt în diverse orașe din lume, precum Amsterdam, Bruxelles, Barcelona, ​​Cluj-Napoca, Copenhaga, Göteborg, Londra, Milano, Paris, New York, San Francisco, Sydney, Timișoara, Viena și Barcelona. Nu cred că aceste nume de orașe și geografiile nu ne surprind, în final, mulți am plecat, nu-i așa?

Astfel, pentru acea zi erau disponibile 70 de locuri, erau așteptați să participe 50 de persoane și ghiciți ce? Am ajuns să fim în jur de 100. Conferința s-a ținut în engleză. Majoritatea oamenilor am fost din Danemarca, dar alții au venit din alte țări în care diaspora românească este mare și bineînțeles au fost și oameni de acasă. Ca numere, 90% au fost din Copenhaga, iar restul de 10% din Londra, Bruxelles, Milano și Barcelona. Aproximativ 85% au fost young professionals, iar, interesant zic eu, 15% studenti; majoritatea au venit din industriile IT și Finance sau Business. De remarcat ar fi faptul că o companie mare de consultanță din România a fost sponsor principal. 

Diferite companii locale românești au fost prezente și și-au împărtășit poveștile, de la startup-ul local Novoresume, la cafeneaua 20grams din centrul Copenhagei, dar și locul de unde mulți dintre locuitorii din Copenhaga au parte de unele dintre cele mai bune eclere din oraș, Queen’s Delight. Ambasada României a fost reprezentată de ambasador și, bineînțeles, mulți dintre noi am fost prezenți ca indivizi, cred si sper eu, motivați care trăiesc în Danemarca. Am învățat multe, am întâlnit comunitatea care mi-a lipsit cumva și cu siguranță am reușit să văd și să înțeleg energia, oportunitatea și drive-ul pe care acești oameni îl au. Am fost inspirat, și da, poveștile de succes inspiră. Foarte interesante aceste mici povești de succes din afară, nu?

A fost un moment totuși în timpul zilei, foarte intens, trist, dar și cu un puternic impact emoțional, Timp de aproximativ 30 de secunde, toată lumea a fost tăcută și am putut vedea și lacrimi în ochii participanților.


Străinii din sală nu prea au înțeles, dar apoi și-au adus aminte de creația Netflix. A trecut ceva timp de atunci. Și uitați, de atunci, alte câteva zeci de oameni au murit arși, doar că în spitale, de data aceasta.

Ce împărtășesc de această dată cu acest articol? Uneori sunt și vești triste, evenimente triste care se petrec acasă și lucrurile merg în direcția greșită. Dar ceea ce am putut vedea și învăța în acea zi la GRASP (cum spunem noi aici, „hai la GRASP!”) a fost că există speranță. Există speranță pentru România, chiar dacă de 30 de ani tot sperăm.

Cred că ar trebui să începem acum, de aici, să ajutăm cum putem. Am întâlnit oameni motivați, și nu, nu doar români care vor să ajute. Aici nu este vorba despre vreo naționalitate în particular. Există mult talent și energie și, prin urmare, speranță. Sper să punem acestea la locul potrivit. Cu siguranță eu voi încerca tot ce pot. Și după cum am putut vedea și la conferință, încă sperăm, încă dorim și vrem să încercăm să facem ceva. Uite că în Danemarca putem, și avem povesti de succes, sper că se va întâmpla și acasă.

La mulți ani România, de-acasă sau de pretutindeni! Încă sperăm! 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Diana N. check icon
    Toți oamenii educați și muncitori pot.
    Sunt mulți infractori, dar și mulți oameni de treabă printre români. Aici, însă, oamenii de treabă nu mai cred că ”binele învinge”, fiindcă infractorii debordează de ”încredere în sine”. E o chestiune de psihologie, nu de dotări.
    Din păcate, mulți trebuie să plece de acasă, să iasă din mediul toxic, ca să realizeze că nu e nimic în neregulă cu ei, că albul e alb și negrul e negru.
    Până la marea dezmeticire națională, vă urez succes acolo unde trăiți și studiați!
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult