Foto: Liviu Florin Albei/ Inquam Photos
Ne mai despart doar câteva zile de startul celui mai important ciclu electoral de la căderea comunismului în România. Importanța momentului este dată, pe de o parte, de falia produsă în societate rezultând din faptul că entități cu interese în sfera penală au amestecat în mod meșteșugit valorile morale până ce au reușit să întoarcă cu susul în jos scara de valori, iar de cealaltă parte de faptul că duelul pentru justiție a ajuns la final, judecătorește vorbind aflându-ne acum „în pronunțare”, după 26 lucrurile nemaiputând sta la fel ca înainte. Verdictul popular poate fi ori împotriva corupției și pentru o Românie în continuare membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, ori pentru o Românie populată de un „popor de infractori”, așa cum consideră ministrul Sorina Pintea că suntem și, pe cale de consecință, ne vom plasa, prin propria opțiune de vot, dacă nu în afara, măcar la marginea Uniunii Europene.
Pe cât de important este momentul, pe atât de simple și de clare sunt opțiunile de vot, pentru că în această rundă de alegeri europarlamentare, deși pe buletinele de vot se vor afla nume de partide, românii nu sunt chemați să aleagă doar partidul dorit să-i reprezinte în Parlamentul European, ci sunt chemați să aleagă dacă vor ca România să fie în continuare parte integrantă a Uniunii Europene sau nu. Avem de o parte partidele sau alianțele care s-au pronunțat pentru ca România să rămână parte a Uniunii Europene, iar de partea cealaltă avem alianța de guvernare care la nivel declarativ cere mai multă integrare a României în UE, dar în același timp își manifestă fațiș disprețul față de această construcție, amendând cu consecvență legislația națională în sensul readucerii acesteia la starea de dinaintea aderării, șubrezind în acest fel statul de drept, limitând libertatea de exprimare a cetățenilor, iar mai recent și pe cea de mișcare. Practic, principalul partid de guvernământ are față de Uniunea Europeană acea atitudine a unui soț abuziv, care-și bate zilnic soția, dar care, de câte ori sunt vizitați de rude, le spune acestora cât de mult o iubește și cum nu s-ar despărți niciodată de ea.
Anticipez o prezență semnificativ mai mare la vot față de precedentele alegeri europarlamentare din trei motive.
În primul rând, din moment ce este supusă votului rămânerea în UE sau părăsirea alianței, orice român se regăsește într-una dintre cele două opțiuni.
În al doilea rând, fiind prima ocazie, după doi ani extrem de tensionați în materie de guvernare și politici publice, în care electoratul are pe buletinul de vot partidele ce formează alianța aflată la guvernare, alegătorii sunt suficient motivați să-și manifeste susținerea, sau dezaprobarea față de măsurile adoptate în acest timp.
Iar în final, organizarea în aceeași zi cu alegerile europarlamentare a unui referendum care, deși din punct de vedere tehnic este structurat pe două întrebări, pe fond este despre corupție și despre modul în care ne raportăm la aceasta, îndeamnă la rându-i la o participare activă.
Referindu-mă strict la referendum, lucrurile trebuie să fie foarte clare pentru toată lumea. Este estențial de înțeles că orice consultare populară are efecte, indiferent dacă se atinge, sau nu, pragul de participare, indiferent de opțiunile exprimate. Fiecare persoană care crede, sau a auzit „pe la alții”, că referendumul este inutil, să-și imagineze doar cum va fi interpretat dezinteresul electoratului față de fenomenul corupției, în eventualitatea unui vot negativ sau a neatingerii pragului de participare, atât la nivelul coaliției de guvernare, cât și la nivelul partenerilor europeni. Dacă nu ne vom mobiliza suficient de mulți cât să fie validat acest referendum, în perioada rămasă până la următoarele alegeri generale nu va mai rămâne piatră peste piatră din codurile penale, iar România va fi, de facto, în afara UE.
Pe fondul unei informații ce din fericire s-a dovedit a fi falsă, conform căreia Radu Mazăre ar fi evadat din închisoarea în care era reținut în Madagascar, Bogdan Chirieac, fondatorul site-ului DC News, a făcut următorul comentariu la postul România TV: „Radu Mazăre nu se dezminte. Ca să spun așa, suntem alături de ‘el fugitivo’, în cazul acesta. Este, până la urmă, o altă palmă dată statului subteran din România, tocmai din Madagascar. Și dacă a mai furat domnul Mazăre, când era primar, evadarea asta îl absolvă de cea mai mare parte din vină.”
Cu doar câteva zile înainte, ministrul justiției din Madagascar, domnul Jacques Randrianasolo, făcând referire la cazul extrădării aceluiași Radu Mazăre, declara: „El este extrădabil pentru că infracțiunea de care a fost acuzat, în care este implicat, nu este o chestiune politică, ci e una de drept comun, este corupție. Și noi, malgașii, deferim justiției, fără ezitare, pe toți cei implicați în acte de corupție. Prin urmare, noi nu mai așteptăm să-l vedem pe el cum rămâne în Madagascar pentru că atunci îi va contamina de asemenea și pe actorii corupți de aici, tocmai acum când noi suntem într-o luptă asiduă împotriva acestui flagel”.
Despre asta este referendumul, despre două ideologii total opuse. Nu există o a treia opțiune. Ori înțelegem corupția ca fiind un flagel, o piedică determinantă în calea dezvoltării și pe cale de consecință ne exprimăm masiv pentru eradicarea ei, ori acceptăm corupția ca fiind o particularitate culturală ce ne deosebește de lumea civilizată, ca pe un dat național pe care trebuie să-l acceptăm și cu care să coexistăm în continuare, manifestându-ne în mod ostentativ stima față de hoți și față de fugari.
Orice om decent va vota “DA” la cele două întrebări propuse. Pentru că nu există scuză pentru a analiza, măcar, o altă conduită. Întrebările ar fi putut avea o formulare mai clară, cu o eficiență juridică mai mare, este adevărat. Însă, nu există scuză rezonabilă pentru dezangajarea la vot, pentru că acest referendum nu este în mod neapărat despre efecte directe și imediate, nu este nici despre eficiența întrebărilor și despre aplicabilitatea lor. Acest referendum este despre principii, este despre scara de valori a fiecărui individ cu drept de vot în parte. Este despre drumul pe care vrem să-i îndreptăm pe copiii noștri.
Iar în final, mă adresez ție, celui care “nu faci politică”, pentru că tu „nu ai nici o opțiune politică”, situația critică în care ne aflăm face ca aceste alegeri să nu fie despre partide politice, aceste alegeri sunt despre viitorul nostru în Uniunea Europeană, în opoziție cu întoarcerea României la regimul totalitar de dinainte de 1989. Ești sigur că nu-ți vei reproșa cândva acordul tacit dat pe 26.05.2019 celor care duc România într-o direcție greșită? Poate că nu te-a convins niciuna dintre ofertele existente, dar mergând la vot ai posibilitatea să-i sancționezi aspru pe cei care te-au dezamăgit. Vot lângă vot împotriva celor care te-au dezamăgit va face ca procentele lor să scadă și să-i trimitem noi pe ei la periferia clasei politice, în loc să trimită ei România la periferia lumii civilizate.
Tu ce vei face pe 26 mai? Eu în mod sigur voi merge la vot.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pt ca imi permit, pt ca legea imi permite si pt ca am o datorie morala fata de Romania.