Adevărul despre morții pandemiei trebuie scos la lumină și nu ascuns cum a fost ascuns adevărul despre morții Revoluției

Foto: Lucas Barioulet / AFP / Profimedia

În urmă cu 31 de ani, la data de 17 decembrie, Ceaușescu ordona armatei să tragă în populație în Timișoara. Eu am avut noroc și am fost arestat înainte de execuția acestui ordin, însă mulți timișoreni și-au pierdut viața, pentru că au îndrăznit să aibă o opinie contrară guvernului vremii.

Morții Revoluției din 1989 sunt motivul pentru care nu avem voie să ne temem să vorbim acum împotriva guvernului când acesta acționează în interesul unei clase politice și nu al poporului. Acum riscul cel mai mare este să îți pierzi slujba, însă pe măsură ce tăcerea și compromisul se adâncesc, guvernul reacționează tot mai violent când este contrazis, așa cum am aflat și în 10 august 2018.

Existența este un adevăr absolut. Fie exiști, fie nu exiști, nu există stări intermediare. De aceea a fi sau a nu fi este întrebarea, iar amenințarea la adresa existenței tale este o amenințare absolută. 

Războiul, în diferitele sale forme, simplifică lucrurile pentru că îți amenință în mod direct existența, nu doar viața și reduce toată ideologia la două opțiuni: luptă sau fugi. „Fight or flight" este un reflex visceral, profund ascuns în creierul nostru ancestral care ne cere fie să ne luptăm pentru viața și existența noastră, fie să abandonăm lupta și să fugim sau să ne predăm.

În fața pandemiei, conducătorii noștri au ales să ne predăm și doresc să meargă mai departe. Odată cu debutul celui de al doilea val de COVID-19, scopul nu a mai fost eliminarea dușmanului de pe teritoriul țării noastre, ca în primul val, ci doar mărirea capacității de tratare a victimelor produse de ocupația de către dușman a țării noastre. Lupta cu epidemia nu se dă însă în spitale, se dă pe frontul epidemic. E ca și cum într-un război convențional mărești doar capacitatea spitalelor, dar nu faci nimic să oprești invazia, pentru că nu vrei să tulburi liniștea publică, odată ce ai ales să nu te mai lupți cu dușmanul.

Vaccinul, în care ne putem acum toată speranța, este rezultatul efortului făcut de aliații noștri, care au ales să lupte până la capăt cu pandemia. Beneficiem în cel mai direct mod de apartenența noastră la Uniunea Europeană și de sacrificiile făcute de altii și pentru noi. Să nu uităm asta când ascultăm discursul triumfalist al politicienilor noștri.

Îmi pun mari speranțe în noul guvern, pentru că adevărul este că vom învinge pandemia de COVID-19, este doar o chestiune de timp, însă nu noi am câștigat războiul, ci alții l-au câștigat și pentru noi. Sarcina noului guvern este în primul rând să se asigure că oferă timp românilor până la sosirea vaccinului, timp pe care acum 1.000 de oameni nu îl pierd defintiv în România în fiecare săptămână de ocupație de către COVID-19 a țării noastre.

-------------------------------------------

Stalin spunea: „O singură moarte este o tragedie, un milion de morți este o statistică".

Genocidul și eutanasia sunt posibile doar prin transformarea oamenilor în numere. Noi însă „nu suntem numere, suntem vii" și nu putem permite nici unui guvern să ne trateze ca numere.

Politicienii noștri nu dau semne că au înțeles că toți sunt repetenți la examenul electoral. Prioritatea lor este să se bucure de noile lor privilegii, fără însă să se înghesuie să își asume noile lor responsabilități. Noi însă trebuie să înțelegem că ceea ce se decide în aceste zile de negocieri este exact ceea ce s-a decis în urmă cu 31 de ani:

Consensul în privința adevărului despre morți.

Noul guvern se instalează la fel ca noul guvern după 1989, în urma unui val de decese care separă ireversibil ceea ce a fost de ceea ce va fi.

Nimic nu mai este la fel, odată ce moartea intervine. A fi sau a nu fi, aceasta este întrebarea care ne separă după fiecare tragedie. Decizia nu trebuie să fie explicită, de multe ori este implicită, un pact al tăcerii.

În decembrie 1989, strigam Timișoara în fata trupelor înarmate cu muniție de război: „Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!". În cele din urmă, noul regim a trebuit să răspundă și la întrebarea „Cine a tras în noi, după 22?". Consensul politic a fost atunci că de vină au fost niste persoane generice numite „teroriști", niște teroriști pe care nu i-a văzut nimeni nici înainte, nici după revoluție.

Consensul de a clădi noua normalitate pe o fundație de minciună ne hăituiește până în ziua de azi și este unul dintre motivele pentru care minciuna a rămas primul reflex al oamenilor politici în fata une crize majore. Acest reflex i-a făcut să declare fără ezitare „avem tot ce ne trebuie" după Colectiv și îi face să declare acum „situația este sub control, suntem mai bine ca restul Europei".

Această minciună metastazată în toate structurile statului face ca decembrie 2020 să ne găsească tot în mijlocul unui război în care mor săptămânal mai mulți morți decât în Revoluția din 1989. Noul guvern va trebui să răspundă în curând la întrebarea "cine este responsabil pentru moartea lor?"

Să răspunzi „au murit din cauza virusului" este ca și cum ai răspunde „au murit din cauza glonțului". Întrebarea reală este cum de s-a întâlnit glonțul cu victima, respectiv cum de s-a întâlnit virusul cu victima și de ce instituțiile responsabile să împiedice această avalanșă de decese au dat greș. Această întrebare este cu atât mai importantă cu cât instituțiile care au acționat ireproșabil în primul val au eșuat lamentabil în al doilea val, deși aveau mai multă informație, mai multa experiență, resurse și instrumente de control. Cineva este responsabil pentru această diferență de performanță și de excesul de decese dintre primul și al doilea val din România și nu putem da vina doar pe pandemie.

Riscul istoric este ca vina să fie transferată, la fel ca în 1989, către niște persoane generice numite acum „specialiștii", cei adesea invocați, dar niciodată prezentați. Acești specialiști au dat sfaturi excepționale în primul val și și-au pierdut mințile în al doilea. În felul acesta, nimeni nu e de vină și prin urmare toți suntem de vină.

Este însă mult mai credibil că specialiștii au fost ascultați de politicieni în primul val și ignorați de politicieni în al doilea val. Oamenii au intuit asta și au pedepsit întreaga clasă politică prin boicotul alegerilor din 6 decembrie. Dar nu e suficient. La fel cum victimele Revoluției sau ale tragediei Colectiv lasă în urmă întrebări care cer răspuns, și victimele Pandemiei vor cere răspuns. Clasa politică nu va mai avea mult timp de acum înainte un cec în alb de la poporul pe care îl guvernează și va da socoteală pentru fiecare decizie în care pune interesul personal deasupra celui național.

Singurul partid aflat la guvernare care nu are încă motiv să ascundă adevărul despre morții pandemiei este USR PLUS. De aceea USR trebuie să aleagă acum, în aceste zile, să își asume cu orice risc răspunderea pentru ministerele cheie de care depinde atât evoluția epidemiei de COVID-19 în continuare, cât și adevărul despre pandemie (sănătate, justiție și educație). Altfel riscă să devină complici prin tăcere, în schimbul unor beneficii personale și lipsite de importanță pe frontul crizei. Am văzut acest proces distrugând toate partidele născute din societatea civilă din 1989 și până acum, nu ne putem permite să mai pierdem unul.

Ce știm atunci despre morții pandemiei până acum?

clic pe imagine pentru a mări

În acest grafic, aveți cu bare negre excesul de decese din fiecare lună în perioada februarie - octombrie 2020 față de anul 2019. Cu roșu sunt decesele a căror cauză oficială este COVID-19, iar cu portocaliu decesele în exces din alte cauze (diferența dintre totalul în exces și decesele cauzate oficial de COVID-19.)

Aici apare și primul adevăr tulburător al morților din pandemie. Începând cu luna iulie, numărul de decese în exces din alte cauze este aproape dublu față de numărul de decese COVID-19 oficiale.

Ultima lună pentru care INS (Institutul National de Statistică) a calculat excesul de decese este luna octombrie.

În octombrie 2020, din cele 6.412 decese în exces doar 2.143 sunt atribuite oficial bolii COVID-19. Restul de 4.269 decese în exces din luna octombrie se datorează oficial altor cauze, pe care le vom putea investiga abia în 2021 și doar dacă accesul la date nu va fi blocat de noul guvern.

Pentru luna noiembrie, avem doar numărul de 4,363 decese atribuite bolii COVID-19. Dacă proporția se păstrează, vom avea un exces de 8.000 de decese datorat altor cauze și un total de peste 12.000 de decese în exces, aprope la fel de mult ca cel înregistrat în toată perioada precedentă.

Această progresie însă seamănă izbitor cu progresia de cazuri noi confirmate cu teste RT-PCR. Este oare posibil ca tot așa cum diagnosticăm doar 1 din 5 infectati cu COVID-19 să diagnosticăm doar 1 din 3 decedați din cauza bolii COVID-19?

Nu doar că este posibil este chiar probabil. Să nu uităm că doar cazurile confirmate cu RT-PCR se iau în evidența oficială atât în privința cazurilor noi, cât și în privința deceselor noi.

Atât numărul de teste, cât și numărul de morți pe județe nu se publică zilnic în raportul GCS (Grupul de Comunicare Strategică) și sunt secrete bine păzite în multe județe.

În alte județe însă există mai multă transparență. Valentin Pârvu, de la echipa Graphs.ro, a sesizat în urmă cu două săptămâni că Ilfov raportase 141 de decese la 14.000 cazuri în vreme ce Prahova avea 500 de decese la 19.000 cazuri. Se pare că acel calculator defect care scade sistematic numerele din Ilfov a scăzut nu doar numărul de cazuri, ci și numărul de decese.

Anul viitor vom putea să analizăm excesul de decese la nivel de județ și vom afla care sunt județele care raportează un exces de decese mai mare decât media națională în raport cu numărul de decese confirmate COVID-19. Până atunci rămân doar mari semne de întrebare în privința excesului național de decese non-COVID-19 și necesitatea unei comisii de anchetă a activității la nivel de DSP.

Pe lângă decesele în exces datorate bolii COVID-19, dar care nu au fost confirmate cu teste RT-PCR, mai avem și decesele în exces cauzate de pandemia de COVID-19 care are un efect sistemic, pe lângă cel individual. Efectul sistemic al pandemiei scade disponibilitatea medicilor și spitalelor, dar și a unor medicamente esențiale. De partea pacienților scade disponibilitatea acestora de a se diagnostica și interna pentru tratament de specialitate.

Pe măsură ce sistemul medical din România colapsează sub presiunea numărului zilnic de cazuri noi, excesul de mortalitate non-COVID-19 va crește fie prin cazurile de bolnavi COVID-19 care nu sunt testați, fie din cauza altor boli, care nu pot fi tratate la timp.

---------------------

Pandemia va avea un impact revoluționar asupra societății noastre. La fel ca în 1989, marea majoritate nu este conștientă de această schimbare tectonică pe care o aduce pandemia și are impresia că vom reveni la vechea normalitate. Acest proces este însă ireversibil și nu mai poate fi împiedicat de nimeni și nimic.

Putem în schimb să ne asigurăm că noua societate, indiferent cum va arăta ea, va fi așezată pe o fundație de adevăr.

"Zidirea naționalității române nu se poate așeza pe un fundament în mijlocul căruia zace neadevărul" - declara în urmă cu mai bine de 100 de ani Titu Maiorescu, unul din părinții fondatori ai României Mari.

Șansa să reașezăm societatea pe o nouă fundație vine doar o dată la câteva decenii. Pandemia, ca orice criză existențială națională, pe lângă costul imens pe care îl cere, oferă și uriașe oportunități să îndreptăm lucrurile strâmbe din noi și societatea noastră.

Din acest punct de vedere, adevărul despre morții pandemiei trebuie scos la lumină și nu să fie ascuns cum a fost ascuns adevărul despre morții revoluției.

De ce este atât de important acest adevăr? Pentru că moartea este adevărul ultim, următoarea certitudine absolută din viața noastră după cea a existentei noastre. Dacă acceptăm minciuna în privința morții, vom accepta minciuna în orice privință.

Adevărul în schimb ne permite să fim solidari, să ne respectăm și să ne îmbrățișăm așa cum suntem.

Adevărul vindecă, oricât este de amar, minciuna otrăvește, oricât este de plăcută.

Jocul vieții, la care ne supune acum chiar pandemia, este să evităm moartea prin fiecare decizie pe care o luăm. În același tip, pentru a lua decizii corecte pentru viață, este esențial să îmbrățișăm adevărul despre moarte și adevărul despre realitate, oricât de dificilă este aceasta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp