Foto: Inquam Photos / George Călin
Rezultatele aparente din sondajele de duminică au dat impresia că prezența scăzută la alegeri a împins România în prăpastie și ziua s-a încheiat pentru mulți dintre noi cu mare amărăciune.
Pe măsură însă ce numărătoarea voturilor s-a apropiat de 90% și fumul de pe câmpul de bătălie a început să se risipească, am văzut că lucrurile nu stau așa de rău cum păreau inițial, dimpotrivă unele arată bine.
Punctul de echilibru s-a deplasat suficient de mult sub 35% și noi am ieșit suficient de mulți la vot în final încât România să fie azi pe marginea prăpastiei, nu pe fundul ei.
Așa cum se vede în tabel, bătălia pe care am dus-o duminică pentru fiecare vot în plus este justificată de rezultatul final.
(apasă pe imagine pentru a mări)
La o prezență atât de mică, când bătălia se dă pe fracțiuni de procent, fiecare vot contează. PMP este cel mai bun exemplu în acest sens. Intrarea sa în Parlament depinde de felul în care se rotunjesc zecimalele. Dacă se rotunjesc la cel mai apropiat întreg rezultă 5% dacă se rotunjesc la o zecimală nu intră.
În perioada 2016-2019 am identificat și descris alături de alți cercetători această distribuție de percepție în două grupuri, pe care o aveți ilustrată în imagine într-un studiu realizat cu ajutorul întrebării "cine este cel mai bun președinte al României" de Ionut Apahideanu.
Aceste grupuri sunt foarte stabile și șansa să schimbe voturi între ele este minimă. În interiorul grupurilor însă voturile se pot redistribui cu ușurință și poate duce la o falsă opoziție. Este cazul opoziției USR-PNL care nu se reflectă în imaginea pe care o are electoratul despre grup. Efectul net al acestor nesfârșite atacuri ale USR+ împotriva PNL a inhibat votul celor nemulțumiți de PNL care au preferat să nu voteze decât să le acorde lor votul.
În grupul din care face PSD orientarea pro-europeană și debutul unei reforme interne face ca electoratul de extrema stângă să își caute un alt vector. Acest vector a devenit AUR cu ajutorul Rusiei și așa cum a prezis corect modelul electoratului captiv, mare parte din voturile pierdute de PSD față de 2016 se regăsesc la AUR și ProRomania care împreună au 45% din voturi. Diferența e dată de pierderea de electorat din cauza propriei campanii împotriva alegerilor.
Rezultatul final este însă o combinație remarcabilă între inteligenta mulțimilor și bunăvoința Providenței, care în anumite privințe rezolvă cu o precizie de zecimale probleme aprope insolvabile până acum.
Astfel decidendul final al formulei de guvernare este UDMR, o minoritate rezonabilă și relativ neutră. Aceasta înseamnă că bătălia electorală nu a fost decisivă și nu a produs un învingător așa cum speram, lucru care o să ne coste mult.
PSD a ieșit pe locul 1, dar a pierdut alegerile pentru că ProRomânia a fost disclocat de AUR care este incompatibil cu UDMR și o majoritate este exclusă. Avem astfel o combinație care salvează aripa reformistă din PSD de aripa negaționistă care s-ar fi aliat cu AUR. Retorica anti-PSD trebuie să se atenueze pentru că nu ajută pe nimeni să împingem PSD în zona extremistă. Creștinul își dorește îndreptarea păcătosului, nu moartea sa, iar PSD dă semne timide de îndreptare care trebuie încurajate.
PNL a ieșit pe locul 2. A primit o palmă usturătoare de la oamenii pe care i-a abandonat în fața epidemiei de COVID-19. O palmă aspră a primit și Iohannis, care a aflat că românii nu consideră PSD un dușman mai mare decât epidemia de COVID-19 și nu apreciază divizarea lor în pesediști și anti-pesediști. Guvernul Orban a fost astfel iremediabil compromis și demisia lui Ludovic Orban era inevitabilă.
USR PLUS a primit o palmă similară de la oamenii care aveau de la ei pretenția să se comporte ca adulți responsabili și nu ca un cor de bocitoare anti-PNL. În afară de „fără penali", o inițiativă civică la origine, nici măcar lupta împotriva pandemiei de COVID-19 nu a fost asumată ca prioritate dintre urgențele reale ale românilor (cu excepția unor lideri locali).
Din fericire pentru România, societatea civilă s-a dovedit din nou mai înțeleaptă decât partidele și a ales să își distribuie votul între cele două formațiuni. Mesajul implicit este „nu avem încredere în niciunul dintre voi separat, însă avem încredere că împreună o să vă supravegheați și o să vă educați reciproc pentru a lucra în interesul românilor".
În final am obținut un rezultat care menține o formulă acceptabilă de guvernare și pentru Iohannis și care lasă mici beneficii pentru toți participanții la războiul politic, inclusiv pentru societatea civilă.
Ce urmează? În primul rând trebuie să revenim rapid pe frontul COVID-19 care a fost abandonat în ultima săptămână și a permis bolii să recidiveze în special în zona București-Ilfov, unde de trei zile de înregistrează 2.000 de cazuri zilnic.
COVID-19 nu și-a luat liber pentru campania electorală și nici se odihnește în weekend, dimpotrivă a profitat de slăbirea atenției noastre ca să revină în forță în unele locuri.
Avem nevoie urgentă de un armistițiu politic, care să permită focalizarea resurselor umane și materiale ale României către înfrângerea COVID-19. Războiul politic costă vieți la fel ca orice război convențional. Acest preț se măsoară în mii de vieți pierdute ca victime colaterale. Așadar nu este timp de pierdut cu negocieri pentru puncte îngropate în programe de guvernare pe care nu le citește nimeni. Acum COVID-19 face agenda civilă și politică, e cazul să nu mai ignorăm acest gigantic elefant care ne calcă în picioare.
Am sperat că această pace va fi impusă de o prezență mare la vot, dar acum depindem de înțelepciunea clasei politice. Să sperăm că au învățat lecția pe care le-a dat-o poporul pe care ne spun că vor să îl slujească.
Din această săptămână vom vedea asupra raportărilor zilnice și efectul încredințării guvernului unui om cu formație militară. Prin această numire interimatul guvernării este asumat cât se poate de explicit de Președintele Klaus Iohannis și sper că gradul de corectitudine și transparența să crească.
Urmează o perioadă foarte dificilă pentru noi și sistemul nostru de sănătate. Avem nevoie să fim tratați ca parteneri și nu ca inamici de noul guvern.
Primul pas de bună credință este și cel mai simplu de făcut, să fim informați corect despre situația epidemiologică din fiecare județ și oraș, indiferent cât este aceasta de gravă. Al doilea pas este depolitizarea sistemului medical și a răspunsului la epidemie, începând cu DSP-urile și terminând cu spitalele.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mai sunt speranțe,....
Masurile de limitare a raspandirii virusului ar trebui sa tina cont de acest mix al populatiei: vocea anti-vaxerilor izolata, cei ce au suferit economic ajutati, ca sa nu se alature anti-vaxerilor, si indiferentii ar trebui implicati.