Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Adevărul despre „cei 239.000 de români care au părăsit România într-un an”. Câteva observații dincolo de titlurile apocaliptice

Plecare Otopeni Ryanair

Foto: Guliver Getty Images

În călduroasa zi de 29 august 2019, Institutul Național de Statistică a publicat raportul „Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2019 şi migraţia internaţională în anul 2018”.

Citind cele două pagini ale raportului am aflat următoarele:

  • La 1 ianuarie 2019 populația rezidentă a fost de 19405 mii persoane, în scădere cu 125,5 mii persoane față de 1 ianuarie 2018;
  • Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depășind numărul născuților vii cu 75279 persoane);
  • Populația urbană, precum și cea de sex feminin sunt majoritare (53,9%, respectiv 51,2%);
  • Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 118,8 persoane vărstnice la 100 tineri sub 15 ani), ecartul dintre populația vârstnică de 65 de ani și peste și populația tânără de 0-14 ani ajungând la 568 mii persoane (3598 mii față de 3030 mii persoane), în creștere față de 498 mii persoane la 1 ianuarie 2018;
  • Raportul de dependență demografică a crescut de la 51,1 la 51,9 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte;
  • Soldul migrației internaționale temporare de lungă durată a fost negativ (-57582 persoane).

Reprezentarea grafică a situației demografice a României, arată conform celor de mai jos:

Populația rezidentă pe sexe și vârste la 1 ian 2019

Migrația internațională temporară de lungă durată pe sexe și grupe de vârstă, în anul 2018, este reprezentată în graficul următor:

Migrația internațională de lungă durată pe sexe și vârste în anul 2018

Informațiile de mai sus sunt preluate din comunicatul Institului Național de Statistică.

Imediat după apariția acestui comunicat, presa a fost inundată de informații conform cărora din România au plecat 239 de mii de români. Pe paginile de Facebook ale diverșilor politicieni ce deplâng electoral soarta țării, au apărut tot felul de postări manipulatoare. Dar vai, România a mai pierdut un oraș de dimensiunea Galațiului ori Brașovului. Dar vai, ne mor bătrânii, copiii românilor emigrați nu se mai întorc în țară, după care aceste postări se termină trumfalist cu „dacă venim noi, reclădim, construim, facem pe dracu-n patru numai să ne vota..., pardon, să vă fie bine, măi, românilor“.

Stimabili politicieni, în 2018 au plecat 239 de mii de români, dar în România au intrat și 181 de mii de cetățeni, nu toți români, căci avem și vietamezi sau chinezi ori africani ce muncesc în spațiul carpato – danubiano – pontic. Cifra românilor reveniți în țară este de cca. 160 de mii.

Știți de ce contează ca în spațiul public cifrele să fie transmise și interpretate corect? Răspunsul este „pentru că aceste cifre vor rămâne în continuare în spațiul public și se vor rostogoli, vor ajunge la oameni în mod eronat“.

În urmă cu aproximativ o lună de zile a circulat, de asemenea, în presă informația că numărul românilor aflați în afara granițelor a depășit 10 milioane. Da! 10 milioane. Care a fost efectul în presă? Această informație s-a propagat, a fost preluată de canalele de televiziune, presa scrisă, însă nu am văzut pe mulți dintre profesioniștii din domeniu să spună „Vedeți că această cifră include nu doar cetățenii români, ci și pe cei ai Republicii Moldova sau pe cei ce trăiesc în Canada ori în Statele Unite“.

Situația este conform celor precizate în acest articol. 

Nu ar fi mai simplu, când apar astfel de știri să vă consultați cu un sociolog?

Acum haideți să vorbim despre primul grafic, cel ce prezintă populația pe sexe și vârste la 1 ianuarie 2019. În mod optim, acesta ar trebui să arate ca o piramidă, adică la bază să avem un număr mare de tineri, iar spre vârful piramidei, să avem un număr inferior de bătrâni.

La noi este exact invers, iar piramida arată ca un brad. Pe viitor, dacă sporul natural va rămâne negativ, iar din țară vor continua să plecăm în număr tot mai mare, România va ajunge o țară de bătrâni și s-o spunem direct, de emigranți din zonele sărace ale planetei.

Această situație influențează în mod negativ atât piața muncii, cât și sistemul de pensii, sistem ce va deveni complet nefuncțional. Având o populație îmbătrânită și tot mai puțini tineri care să muncească în această țară, cu atât populația de peste 65 de ani va fi mai săracă și mai numeroasă.

Așa cum România a devenit exportatoare de forță de muncă spre țările Uniunii Europene, la rândul său va deveni importatoare de forță de muncă din alte zone.

Dacă tendința se menține și este foarte posibil să nu se schimbe prea curând, România va deveni o țară locuită de români tineri, indieni tineri, vietnamezi tineri, chinezi tineri, s.a.m.d. și români în vârstă.

Legat de modalitățile de impulsionare a activității economice se oferă tot timpul exemplul lipsei infrastructurii, care da, este o imensă problemă pe care mai toți politicienii au tratat-o electoral.

Imaginați-vă că în Moldova, pe lângă Dorohoi, Pașcani, Vaslui, Bărlad ori în partea de sud a țării, pe lângă Alexandria, Roșiorii de Vede, Caracal sau Motru ar fi construite autostrăzi, în acest fel așteptându-ne ca activitatea economică să înflorească, iar în acele zone să înceapă să se dezvolte. Am trecut deja de acel punct în care acele autostrăzi ar fi putut să fie construite, am pierdut 12 ani de la data aderării la Uniunea Europeană în care în afară de bârfe electorale am avut scandaluri. Da, acele autostrăzi sunt necesare, însă forța de muncă necesară celor ce urmează a realiza investiții este inexistentă. Sau va fi importată din alte țări.

Politicienilor ce tratează problema depopulării țării prin mesaje electorale le transmit să iasă din bula Facebook, cea în care se numără reacțiile followerș-ilor și să revină cu picioarele pe pământ. Românii, aștia care mai suntem pe aici, au nevoie de soluții, nu de poze și de texte lacrimogene.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult