Adrian Bejan, inginerul român care a formulat o nouă lege a fizicii. „Eu am ales să fiu fericit. Nu are sens să privești înainte altfel decât cu speranță”

„Fiecare viață este de fapt o șansă în fiecare zi, ideea principală este să fugi după mingea care este aruncată spre tine pe contraatac”, îmi spune în timpul interviului Adrian Bejan, profesor de inginerie mecanică la Universitatea Duke din Carolina de Nord.

Două numere din termodinamică și mecanica fluidelor au fost numite după el în urmă cu 30 de ani. Este unul dintre cei mai citați 100 de autori din lume în domeniul ingineriei, a primit 18 doctorate onorifice de la universități de pe tot globul și a formulat o nouă lege a fizicii, legea constructală, care explică fenomenul de evoluție în natură. Legea, care a devenit subiectul unui documentar narat de Morgan Freeman, își are de fapt începuturile în propria sa evoluție, în propriul său drum. 

Povestea lui Adrian Bejan este povestea unui om care și-a dat o șansă în fiecare clipă a existenței sale. „De la an la an aveam impresia că evoluam în direcția bună. Nu-mi aduc aminte să fi fost deprimat de sosirea zilei de mâine, eram mereu cu fața înainte”, așa vorbește Adrian Bejan despre anii de liceu. 

Baschetbalist de performanță, pasionat de desen, olimpic la matematică, Bejan și-a folosi cunoștințele din sport, artă și matematică pentru a face performanță în știință, dar și pentru a-și construi o viață. O viață pe care, atunci când vorbește, simți că a trăit-o.

„Știința începe cu o imagine, înțeleasă de toți, matematicieni sau ciobani”

S-a născut la Galați, în 1948, din părinți educați în interbelic. „Am crescut într-o familie foarte normală, de tip vechi, de dinainte de comunism, cu dragoste pentru cărți și adevăr, cu dragoste de limbi străine și artă. Tatăl meu era medic veterinar, mama, farmacistă și au avut mari mari necazuri din cauza Guvernului comunist. Toate aceste lucruri m-au format și asta s-a întâmplat pe tăcute”, povestește profesorul. 

Captură de ecran din seria documentară Through the Wormhole, narată de Morgan Freeman

Când avea opt ani, tatăl său l-a dus să vadă o cursă de motociclete. Întors acasă, copilul a desenat o motocicletă care lua o curbă strânsă în plină viteză. Tatăl său i-a văzut imediat talentul și la înscris la Școala de Belle Arte. Așa a ajuns să își perfecționeze o abilitate pe care urma să o folosească, ani mai târziu, în fizică. „La opt ani eu mă ocupam de forțe centrifuge prin desen, neavând niciun fel de informații de fizică prin desen. Așa am ajuns să îmi șlefuiesc acest instrument, desenul, pentru cariera mea de viitor. Astăzi, ceea ce fac eu se referă la arhitectura naturii, la evoluția din natură, iar partea grafică este esențială. Mă refer la desenele care îmi apar în minte, pentru că toată știința începe cu imaginația. Este acest fenomen în care îți vine ideea, iar ideea este o imagine, nu o formulă matematică, o imagine care este înțeleasă de toți, matematicieni și ciobani. Din acest motiv, multă știință vine din partea celor care nu sunt oameni de știință, de la amatori. Eu venind din inginerie, nu se așteaptă lumea ca eu să le spun care este legea fizicii responsabilă pentru evoluție”, spune Adrian Bejan.

„Viața de vestiar este o viață competitivă, foarte justă. Cine joacă bine joacă, nu stă pe bancă”

Tot atunci, în copilărie, a ajuns să își descopere un alt talent, acela pentru baschet. Casa lui se afla chiar lângă terenurile de sport și a devenit „băiat de mingi” pentru toate sporturile: de la handbal la baschet, de la tenis la hochei pe gheață. În scurt timp a fost adoptat de echipa de baschet a orașului Galați, care juca în prima ligă. Se numea Torentul, iar odată cu trecerea anilor a ajuns să fie între primii cinci jucători. Ce s-a întâmplat acolo l-a definit ca om și i-a dat cea mai importantă lecție despre ceea ce înseamnă evoluția, despre ce înseamnă să mergi cu perseverență pe un drum. 

„Jucătorii de baschet erau foarte culți și am avut șansa de a fi crescut de ei, mergeam în deplasări și vorbeam de arte și de idei actuale. În plus însă, viața de sportiv, viața de vestiar este o viață competitivă, foarte justă. Cine joacă bine joacă, nu stă pe bancă. Nimeni nu se supără când stă pe bancă, înseamnă că trebuie să înceapă să devină mai bun. Pe pielea mea proprie am ajuns să simt acest fenomen al evoluției, să vrei să fii mai bun, mai rapid, mai săritor, mai creativ. Însă mereu izbindu-mă de un paravan invizibil, pentru că ceea ce vrei tu nu este mereu ceea ce se întâmplă. În cazul meu nu puteam să fiu mai înalt decât m-a făcut mama mea”, spune Adrian Bejan. A trăit evoluția ca fenomen fizic prin baschet, însă a fost nevoie de două decenii ca să își dea seama de acest lucru. Și astăzi, când vrea să ilustreze fenomenul de schimbare a unei arhitecturi vii, folosește imagini din evoluția sportului.

„A te pregăti la matematică este același lucru cu antrenamentul la baschet”

Lucrurile învățate în sport l-au ajutat să fie foarte bun la matematică. A fost olimpic, a luat Bac-ul cu 10 media generală, a intrat la Politehnică. „Când a venit timpul antrenamentului la matematică, eu eram conștient totalmente că a te pregăti la matematică este același lucru cu antrenamentul la baschet. Trebuie să rezolvi problemele în fiecare zi, chiar dacă ele se repetă, trebuie să le rezolvi cum faci și la baschet. Driblezi în fiecare zi, arunci la coș în fiecare zi. A face același lucru de 1.000 de ori nu înseamnă să te plictisești, înseamnă să devii cursiv, acasă cu deprinderea unui talent. Am avut media 10 la Bacalaureat și aproape 10 media de absolvire a liceului. Acestea sunt însă lucruri întâmplătoare. Ceea ce a fost bine e că de la an la an aveam impresia că evoluam în direcția bună. Nu-mi aduc aminte să fi fost deprimat de sosirea zilei de mâine, eram mereu cu fața înainte”, își amintește profesorul.

Ceea ce a fost bine e că de la an la an aveam impresia că evoluam în direcția bună. Nu-mi aduc aminte să fi fost deprimat de sosirea zilei de mâine, eram mereu cu fața înainte

În 1968, a câștigat un concurs la Politehnică, iar acest lucru i-a permis să se înscrie la Massachusetts Institute of Technology. Povestește că a beneficiat de un context politic favorabil în care mai mulți studenți români valoroși au plecat la studii în străinătate. Și-a luat doctoratul la MIT, a rămas în SUA, însă nu a uitat niciodată șansa nesperată pe care a avut-o atunci la 19 ani. O șansă pe care a vrut să le-o dea și altor cercetători români în ultimii ani ai regimului Ceaușescu și în primii zece ani de după Revoluție. „Sunt fericit că am putut să fac asta de-a lungul anilor în mod foarte concret. E ca atunci când merge jucătorul mare spre arena de baschet și, chiar la intrare, ia un puști fără bilet și îl bagă la meci. Asta am făcut eu. Chiar dinainte de căderea regimului comunist, mulți studenți voiau să vină la școli din America, Anglia, Franța, Germania. Însă nu știau cum, nu știau unde, nu aveau banii necesari pentru taxe, eu știam că eu sunt singurul pe firmament care pot face aceste lucruri pentru el, care pot să-i plasez”, spune Adrian Bejan.

Sistemele își schimbă arhitectura pentru a permite o curgere mai bună

Studiile lui au apărut în mari reviste științifice, precum revista Nature, iar povestea vieții sale a devenit subiect în articole din mari publicații internaționale. Legea constructală pe care a formulat-o și trecutul său de baschetbalist au devenit subiectul unei serii documentare narate de Morgan Freeman – „Through the Wormhole”. Pentru Adrian Bejan, fizica este tot ce se întâmplă în natură, în noi și în afara noastră.

„Această realitate noi, oamenii, o rezumăm în foarte puține propoziții. Aceste propoziții se cheamă legi și sunt foarte puține. Fiecare lege este un sumar al unui fenomen tipic. De exemplu, este legea că ceea ce merge în sus cade după aceea în jos. Asta se cheamă conservarea de energie. Acest fenomen al conservării de energie se numește prima lege a termodinamicii în fizică. Un alt fenomen este observația că orice lucru care curge, curge de sus în jos: de la deal la vale, de la firebinte la rece, de la mare presiune la mică presiune. E o curgere în sens unic. Această tendință se cheamă ireversibilitate și propoziția din fizică care îi face sumar este legea a doua a termodinamicii. Iar mie mi-a venit ideea că există un alt fenomen care merită să aibă un sumar în fizică. Acesta este fenomenul apariției și evoluției arhitecturii de curgere. Pentru că totul din jurul nostru are de fapt un desen, o arhitectură care se schimbă de la moment la moment”, explică profesorul. Potrivit acestuia, natura precum un film de desene care se derulează într-un anumit sens. Desenele care se derulează pe ecran reprezintă de fapt fenomenul de evoluție. Există în natură nenumărate sisteme care permit curgerea. „Prin canalele desenului ceva curge: apa în bazinul Dunării ori electricitate în arborele de fulger, ori sânge în arborele sistemului de circulație din animal, ori aer în arborele de bronhii ale plămânului ș.a.m.d. Noi, toți, curgând la fel prin arhitectura de străzi a orașului București”, explică omul de știință.

„Între a fi sau a nu fi fericit, tu ce ai alege? Eu am ales să fiu fericit. Nu are sens să privești înainte altfel decât cu speranță.

Potrivit legii constructale, toate aceste sisteme evoluează în timp astfel încât să facă această curgere cât mai ușoară. „Legea constructală este sumarul acestei observații, este o propoziție scurtă care declară că tot ceea ce curge și este liber să se schimbe are tendința de a evolua spre o arhitectură care oferă un acces mai facil. Important este faptul că această propoziție nu vorbește de apă sau căldură sau electricitate sau de pietoni. Vorbește de orice, fără nume, fără fețe”, arată Adrian Bejan. Înainte de legea constructală, cuvinte precum obiectiv sau menire nu își aveau locul în fizică. Acum îl au.

Discuția curge spre final, iar de la menirea unui sistem sau a altuia ajunge la fericire. Îl întreb dacă se consideră un om fericit. „ Între a fi sau a nu fi fericit, tu ce ai alege? Eu am ales să fiu fericit. Nu are sens să privești înainte altfel decât cu speranță. Am învățat acest lucru de la părinții mei. Ei niciodată nu au ridicat mâinile sus și nu s-au predat”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp