Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Adrian Bejan, profesor la Duke University: Ori de câte ori s-a instituit uniformitatea într-o societate, aceasta s-a transformat într-o nouă ierarhie

Adrian Bejan, profesorul de inginerie mecanică de la Duke University care a formulat o noă lege a fizicii, legea constructală, a vorbit la Universitatea Politehnică despre cea mai recentă carte a sa: „The Physics of Life. The Evolution of Everything”.

Potrivit acesteia toate sistemele acestei lumi, fie că este vorba despre ființe sau mașini, fenomene ale naturii sau orașe, tehnologii sau ierarhii sociale se află într-o continua schimbare.

Iar direcția în care evoluează această schimbare este cea care duce spre o curgere mai ușoară.

Poate să fie vântul din pânzele unui velier sau apa care își sapă o albie. Mașinile are curg prin arterele unui oraș sau benzina care le pune în mișcare. Sângele care ne circulă prin vene sau aerul pe care îl inspirăm și îl expirăm. „Evoluția este schimbare de configurație în timp, într-o direcție cunoscută”, spune Adrian Bejan. În noua sa carte, acesta analizează exemple de sisteme precum organismele vii, dar și avioanele, elicopterele, vapoarele, combustibilul. 

Din punctul său de vedere viața și evoluția sunt fizică pură. „Imaginea de lungă durată este că mișcarea evolează în direcția constructală, înspre mai ușor, mai liber”, crede profesorul. Pe măsură ce curg mai ușor, sistemele cresc în dimensiuni - așa se întâmplă și cu ființele, care devin mai mari, trăiesc mai mult, au capacitatea de a străbate distanțe mai lungi. 

Este și cazul societăților, care, cu cât sunt mai deschise la schimbare, evoluează mai rapid. „Combinația de a avea idei cu posibilitatea de a construi ceva cu aceste idei, reprezintă schimbarea de configurație. Și cei care fac aceste schimbări sunt cei care produc mișcarea cea mai intensă, cea mai persistentă pe Pământ. E o mișcare precum apa în bazinul riveran, are tendința să se propage. Asta înseamnă că știința, ea însăși, are tendința de a se propaga. Cei care trăiesc în regiunile dezvoltate știu, construiesc, devin mai bogați și mai liberi”, spune Adrian Bejan. Concluzia lui: „Cunoașterea e contagioasă. Evoluția este un proces imposibil de oprit”.

La fel și tendința înspre ierarhie. „Cuvântul ierarhie în discursul cotidian este conotat negativ, este confundat cu cuvântul inegalitate. Acest lucru este complet incorect. Ori de câte ori s-a instituit uniformitate, peste noapte, ca și în România după instaurarea comunismului, uniformitatea s-a transformat într-o nouă ierarhie. Oriunde te uiți. Vine antrenorul și face o echipă complet nouă, toți sunt de fapt egali și, la cinci minute după începerea meciului, unii primesc mingea mai des decât alții. Și 30 de minute mai târziu, toată lumea știe cine o să primească legea mai des”, crede profesorul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Buna seara as dori sa iau legatura cu Dl Adrian Bejan daca s ar putea astept ms pe facebook
    • Like 0
  • Anon check icon
    Fizica sistemelor complexe, din cate inteleg. Foarte interesant! E o arie a fizicii care de obicei nu prea apare in "mainstream". Felicitari pentru articol, doamna Ion :)
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult