(Foto: Guliver/Getty Images)
La o săptămână de la articolul publicat de Kimberly Strassel în cotidianul Wall Street Journal (A plasat agenția FBI un spion-cârtiță în echipa de campanie electorală a lui Donald Trump în anul 2016? WSJ 14 mai 2018), identitatea spionului a fost dezvăluită. Este vorba de Stefan A. Halper, profesor la universitatea Cambridge, cetățean american, vechi membru al partidului republican, care a ocupat posturi de mică importanță în administrațiile Nixon, Ford și Reagan.
(sursa: Wikipedia)
În lunile august-septembrie 2016, când sondajele de opinie arătau că Donald Trump se apropia la distanțe îngrijorător de mici de Hillary Clinton, Halper a fost implantat ca informator al FBI în echipa republicană. Acest lucru nu mai este contestabil, fiindcă sunt dovedite contactele, rapoartele și acțiunile agentului de spionaj politic, ca și sumele cu care a fost plătit.
www.thegatewaypundit.com
Banii pentru plată au provenit de la guvernul american și plățile au fost efectuate din fondurile ministerului apărării (Department of Defense) pentru: cercetare și dezvoltare în domeniul științelor sociale și umaniste.
Pe durata campaniei electorale prezidențiale Halper a primit 282.295 dolari în anul 2016 și 129.280 dolari în 2017. Dar, pentru toate serviciile făcute echipei guvernamentale Obama, între anii 2012 și 2018 agentul secret Halper a primit o sumă totală de 1.058.161 dolari (www.dailycaller.com, www.davidharrisjr.com, www.stonecoldtruth.com, www.thepoliticsforums.com).
Neputând contesta faptele raportate în documentele departamentului de justiție, presa (New York Times) și televiziunea (CNN) de stânga și anti-Trump se agață de nuanțe semantice neconvingătoare. Astfel, după părerea comentatorilor lor, Halper nu a fost un spion, ci un colector de date și rapoartele furnizate de el FBI-ului nu au fost acte de spionaj, ci de investigație. Dar un investigator numit și plătit de guvern, care se prezintă sub acoperirea de voluntar la campania unui partid de opoziție, în timp ce este membru activ al partidului pe care îl spionează, nu este un agent mascat și nu face spionaj politic?
Detaliile acestea au apărut duminică 20 mai și a doua zi la Casa Albă au fost convocați noul șef al FBI Christopher Wray și adjunctul procurorului general Rod Rosenstein. La terminarea întâlnirii, președintele a anunțat că a cerut deprtamentului de justiție să ancheteze situația și să afle dacă în spatele acțiunilor guvernului Obama din faza finală a campaniei prezidențiale au fost motive politice gândite să dezavantajeze unul dintre participanți.
Prin aceasta cer - și o voi face în mod oficial mâine - ca departamentul de justiție să cerceteze dacă este adevărat, sau nu, că fie el, fie FBI, au infiltrat (agenți) sau au supravegheat campania electorală în scopuri politice și dacă persoane din guvernul Obama au cerut să se facă astfel de lucruri, a spus președintele duminică 20 mai, imediat după apariția știrilor despre Halper.
La rândul său, Rod Rosenstein a declarat:
Dacă cineva a infiltrat (agenți) sau a pus sub supraveghere campania prezidențială, în scopuri de neacceptat, trebuie să știm asta și să luăm măsurile potrivite...pentru aceasta, inspectorul general al departamentului va investiga problema informatorului, prin extinderea cererii pentru investigația FISA (Tribunalul Statelor Unite pentru supravegherea spionajului străin), proces care va include nevoia de a determina dacă au existat motive politice incorecte în felul în care agenția FBI a condus investigația ei despre posibilul amestec al unor agenți ruși în alegerile prezidențiale din 2016.
Rapidele acțiuni de depistare a amănuntelor din trecutul lui Halper, făcute de presă, au arătat și că el nu este la primul act de spionaj politic. În campania din 1980, în care se înfruntau președintele în funcție, democratul Jimmy Carter și candidatul republican Ronald Reagan, Stefan Halper a spionat tabăra democrată la cererea agenției centrale de investigații CIA (MSNBC).
În vara anului 2016, Halper s-a apropiat de consilierii lui Trump George Papadopoulos, Carter Page și Sam Clovis și i-a convins că are contacte de nivel înalt cu oficiali ruși, care au și de la care se pot obține „date murdare” despre Hillary Clinton. Cu ajutorul acestor consilieri, Halper a mijlocit o întâlnire secretă între Donald Trump Jr. și agenții ruși. Fiul lui Trump, consilierii numiți mai sus și conținutul întâlnirilor cu rușii fac obiectul unui segment din ancheta comisiei conduse de Robert Muller.
Înainte de a fi deconspirat, Halper și-a înscris numele pe o listă făcută de echipa Trump pentru ocuparea viitoarelor posturi în diplomație, care se acordă - de obicei - ca recompensă pentru merite speciale.
Când comentam începutul acestui episod de scandal politic (Se îndreaptă Statele Unite spre un nou scandal Watergate mai mare ca primul? www.republica.ro 14 mai 2018) informam cititorii că presa americană anunțase pentru 16 mai un meeting al comisiei senatoriale de investigație la care fuseseră invitați foștii conducători ai agențiilor guvernamentale de informații James Clapper (Agenția Națională de Informații), James Comey (FBI), Mike Rogers (Agenția Națională de Securitate) și John Brennan (CIA). Întâlnirea nu a avut loc. Ea a fost amânată fără o dată precisă.
Nu este greu de ghicit de ce o astfel de ședință se amână, de ce este atât de greu să obții documente de la departamentul de justiție și de la agențiile de informații, de ce afirmațiile din media sunt atât de contradictorii, de ce adevărul complet se dezvăluie cu atâta încetineală.
Dar să nu uităm că investigația Watergate din 1973, care l-a costat pe Richard Nixon președinția, a durat peste un an și jumătate și a constat în multiple bătălii înverșunate pentru demascarea faptelor și obținerea documentelor de la cei care, aflați încă la putere, se opuneau prin toate mijloacele investigatorilor.
În contextul politic actual din Washington, cu un juriu de anchetare a echipei guvernamentale, cu o nouă investigare abia lansată, cu multiple planuri de tabere angajate în atac, diversiune, apărare, camuflare de informație, dezinformări și amenințări, peste întregul câmp al confruntărilor planează spectrul care a lăsat urme de neșters în politica americană: Watergate.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Vă transmit pe această cale și o dorință personală—sugestie pentru un nou articol:: cine sprijină și de ce este sprijinită corectitudinea politică în US,
Mulțumesc pentru cuvintele de laudă.
Puteți găsi un capitol extins despre corectitudinea politică în volumul America la răscruce, dialog Cristian-Pătrășconiu cu Martin S. Martin, Humanitas 2017.