Un an cu președintele Donald Trump

(Foto: Guliver/Getty Images)

Pe data de 21 ianuarie s-a împlinit un an de la instalarea în funcție a celui de al 45-lea președinte al Statelor Unite, Donald Trump, ales la 8 noiembrie 2016.

Au fost deja publicate numeroase articole cu analizele, mai mult sau mai puțin subiective, ale acestui prim an de mandat prezidențial, care a început cu marea surpriză a rezultatului, pentru mulți neașteptat, pentru alții de neacceptat.

Câteva observații generale se desprind din analiza anului de debut al lui Trump și al echipei sale.

Pe toată durata campaniei și în primul an al mandatului prezidențial atenția și interesul mediei din țară și din străinătate pentru Trump a fost intens și susținut. Trump face știri! a fost o lozincă a ziariștilor și oamenilor de televiziune care, indiferent de poziția adoptată, nu au putut ignora prezența în fruntea listei de subiecte a noului președinte.  

Mai mult, cele mai multe apariții publice ale lui Trump s-au soldat cu surprize, cu afirmații neașteptate, cu puncte de vedere puțin conforme înțelepciunii politice standard. Iubit sau urât, Trump candidatul sau Trump președintele nu a fost niciodată plicticos.

Unii au comparat prestațiile publice ale lui Donald Trump cu un permanent show, pentru care i-ar fi folosit experiența anterioară din televiziune și din ocupația de producător. Un fel de abilitate câștigată de a menține rating-ul la nivel ridicat, pe care a introdus-o în politică.

Majoritatea comentariilor și analizelor au fost negative. Jasper Fakkert de la The Epoch Times (6 octombrie 2017) a arătat că numai 5% din cele 3.000 de articole publicate în primele 100 de zile ale președintelui Trump au fost pozitive, în timp ce 62% au fost negative și 33% nu au conținut niciun fel de apreciere favorabilă. Fakkert a conchis că niciun alt președinte american din ultimii 25 de ani nu a avut parte de un astfel de tratament din partea creatorilor de opinie. Pentru aceeași primă perioadă de 100 de zile de la intrarea în funcție, președinții americani cei mai recenți au fost tratați diferit: ponderea știrilor și comentariilor negative despre Barack Obama a fost de 42%, George W. Bush a fost comentat nefavorabil sau critic în 22% din articole, iar Bill Clinton în 27%.

În Deutsche Welle din luna mai 2017 s-a publicat o statistică a știrilor negative despre Donald Trump puse în circulație de cele mai cunoscute ziare și televiziuni pentru primele șase luni după alegeri: CNN și NBC 93%, CBS 91%, New York Times 87%, Washington Post 83%, Wall Street Journal 70%, ARD (Germania) 98%, Financial Times (UK) 84%, BBC 74%.

Dar această campanie media constant ostilă nu a influențat mult opinia generală americană. La data alegerii, indicele de popularitate al lui Trump era de numai 31% și a crescut puțin spre 34% în săptămânile următoare. Agenția Rassmussen a anunțat la sfârșitul anului 2017 că Trump are un indice de popularitate pozitivă de 46% și unul negativ de 53%. La completarea primului an de mandat prezidențial, Barack Obama a avut exact aceleași cifre.

În campania electorală și în anul care a trecut am observat că cei mai mulți, fie susținători fie oponenți, nu fac o diferențiere, după mine esențială: nu desprind omul-Trump de politicianul președinte-Trump. Primul are multiple și vizibile minusuri, dintre care coafura, gesticulația, sărăcia limbajului, repetițiile sunt poate cele mai mici, dar altele, ca răspunsurile pripite și puțin gândite, inflexibilitatea de opinie, reacția prea grăbită la atacuri personale (unii gazetari au spus că Trump are pielea prea subțire), intrarea în dezbateri „neprezidențiale" sunt criticabile și greu de justificat.

Dar la capitolul de stil politic și performanță nu trebuie să trecem cu vederea alte elemente care îl definesc pe noul și originalul președinte american, cu rezultate care sunt în favoarea lui.

Mai întâi Donald Trump a schimbat felul de a face campanie electorală. Cu un început foarte puțin promițător, el a reușit să elimine 17 contracandidați republicani, mulți dintre ei politicieni cu experiență și apoi a învins-o pe Hillary Clinton, anticipată ca viitoarea primă femeie președinte de către majoritatea covârșitoare a specialiștilor, mediei și marelui public.

Niciodată în istoria politică a Statelor Unite nu a reușit să câștige alegerile prezidențiale un politician independent, unul susținut de al treilea partid și mai ales un nou venit în politică. Până la Trump care nu este democrat, dar nici pe de-a întregul republican. Este evident că nu e conservator și a îmbrățișat teme tradițional democrate.

Fără a putea fi definit printr-o singură caracterizare, Donald Trump apare astăzi ca o combinație de patriot, naționalist economic, manager pragmatic și populist pozitiv. 

Analiștii vor defini, în anii următori, explicațiile și mecanismele victoriei lui Trump, dar eu - într-o riscantă ipoteză empirică personală- cred că principalele elemente ale victoriei unui outsider în alegerile electorale americane sunt: adresarea directă publicului, prin meetinguri, mesaje de Twitter și interviuri televizate, prin care a evitat cenzurarea, limbajul direct și simplu, axarea campaniei pe cele mai pregnante motive de nemulțumire a națiunii (stagnarea economică, imigrația ilegală, exportul de capital și de întreprinderi productive), critica deschisă a lumii politice contemporane, asigurarea că duce o campanie fără susținători financiari interesați și atacurile neechivoce asupra pozițiilor liberale extreme (corectitudinea politică, politizarea aparatului juridic, a instituțiilor de securitate și a presei).

Așa se face că Trump a câștigat alegerile la diferențe apreciabile, cu 306/227 electori, 30/20 state, rupând din statele tradițional democrate (Michigan, Iowa, Pennsylvania, Ohio, West Virginia) ca și din alegătorii partidului democrat (independenți 43-51% și democrați 8-10% pentru Trump).

Cu o diferență de -2,1% la votul popular, președintele a inițiat, imediat după intrarea în funcție, o analiză a felului în care s-au desfășurat alegerile, suspectând fraude electorale. Dar acum câteva săptămâni comisia de anchetă a fost închisă, după ce mai multe state au refuzat să facă cunoscute datele campaniei. Ceea ce nu a spulberat suspiciunile de fraudă.

Citesc constant ziarele rămânești și europene și am remarcat, ca multă lume, că ele sunt dominate de subiectivism și ostilitate anti-Trump. Preferințele și opțiunile politice ale fiecăruia sunt perfect îndreptățite, dar am fost surprins de multiplele erori prin omsiune sau de interpretarea tendențioasă a știrilor, care stau la baza influențării opiniei publice într-o direcție care convine mai mult ideologiei autorilor părtinitori și mai puțin adevărului. Ca și de lansarea știrilor cunoscute ca inexacte (fake news), pentru care Trump a inițiat un concurs anual, cu premiul acordat acum câteva zile televiziunii ABC.

Voi da câteva exemple.

Când congresul american a votat legea de reformă a taxelor, la data de 2 decembrie 2017, am găsit în presa română titluri ca cele care clamau că abia la sfârșitul unui an de mandat prezidențial echipa Trump reușește să facă votată prima modificare legislativă. Greșeală intenționată sau lipsă de informare?

Reforma taxelor, care scade taxele pe profit ale tuturor companiilor, mari și mici, de la 35% la 21% și taxele pe venit a peste 90% din cetățeni, este cea mai importantă modificare legală a noii administrații, nicidecum singura. În anul 2017, administrația Trump a dus la bun sfârșit 11 proiecte de lege, multe din domeniul economiei și a anulat un număr mare (sute) de decrete prezidențiale semnate de Barack Obama, care deveniseră frâne pentru activitatea economică și financiară, sau împiedicau funcționarea departamentelor federale implicate în combaterea imigrației ilegale.

Cei care au numărat inițiativele noului executiv din anul trecut au raportat 81 de inițiative majore și peste 100 minore, cu care se mândrește noua echipă.

La fel, când Trump a spus, răspunzând unui reporter care îl întrebase ce crede despre NATO, că a fost o inițiativă admirabilă, că azi apare desuetă, că are nevoie de modernizări și că trebuie susținută financiar de țările membre care beneficiază de protecție, articolul de a doua zi a titrat Trump vrea desființarea NATO.

Sunt conștient că șansele de a schimba părerile politice ale cuiva sunt minime, dacă nu nule, indiferent de calitatea argumentelor. Ideologia, înțeleasă ca împingerea la extrem a unor credințe sau convingeri, îi „surzește" pe cei care îi cad victime și ei refuză să asculte (și mai mult să creadă) acele idei sau date care le contrazic vederile.

Dar, cu cea mai sinceră intenție, voi înfățișa publicului român realizările anului de mandat prezidențial Trump, lăsând apoi dreptul la judecată al fiecăruia să tragă concluziile. Cu atât mai mult cu cât date pozitive despre realizările administrației Trump nu sunt deloc prezente în majoritatea publicațiilor politice din Europa sau România.

Cele mai importante realizări sunt cele din domeniul economiei. După opt ani de stagnare, creșterea produsului național brut din trimestrele 2 și 3 ale anului trecut a trecut de 3,2%. Ar fi fost - mai mult ca sigur - mai ridicată, dacă nu ar fi fost cele trei mari furtuni destructive (Harvey, Irma, Maria) care au fost și foarte costisitoare.

Au fost create peste 2 milioane de locuri de muncă, ceea ce a adus șomajul la cea mai scăzută cifră din ultimii 43 ani, 4,1% (din anul 1973).

O creștere continuă au înregistrat principalii indicatori de bursă, care au crescut cu o medie de 30-45% în anul 2017. Indexul Dow Jones Industrial era la 21 ianuarie 2017 19.827 și este - la data la care scriu aceste rânduri - 26.073. O diferență de peste 6.000 de puncte (32%) în decurs de un an. O creștere a bursei de peste 30% într-un an nu a mai fost înregistrată din anii refacerii economice declanșată de măsurile luate de Franklin Delano Roosevelt la marea criză economică din 1929-1933.

Asta a spulberat pronosticurile multor economiști, în frunte cu laureatul premiului Nobel Paul Krugman, care au prezis dezastre financiare care vor fi asociate cu alegerea lui Trump.

Încrederea publicului consumator este crescută, iar experiența cumpărăturilor din ultimul sezon de sărbători a fost elocventă: volum de vânzare record de peste 680 de miliarde de dolari.

Prețul caselor a crescut în ultimul an cu o medie de 6,5% și industria de construcție de noi case a fost relansată pentru prima dată de la criza din 2007.

Mai multe mari companii americane, care își stabiliseră principala bază de operații în străinătate, au anunțat revenirea în țară a mai multor capacități de producție și investiții majore în Statele Unite. Numai gigantul Apple va deschide 20.000 de locuri de muncă în anul 2018.

Din cauza taxelor mari pe profit, în anii precedenți multe companii americane au păstrat banii în depozite din străinătate. Se estimează că suma totală a acestor depuneri ar fi de 3-5 trilioane de dolari.

După votarea legii care reduce taxele în mod substanțial (taxele pe profit ale întreprinderilor scad de la 35% la 21%, adică au o reducere de 40%), peste 100 de companii mari au început „repatrierea banilor". S-a calculat că din taxele rezultate din aceste transferuri vor intra imediat în visteria guvernului federal aproximativ 250 de miliarde de dolari.

Industria extractivă (cărbune, petrol și gaze naturale) începe să joace un rol favorizat, conducta care leagă țara cu Canada a fost aprobată și investițiile sunt încurajate. În viziunea președintelui Trump, Statele Unite trebuie să devină nu numai independente energetic, dar și să ocupe poziția de cel mai mare producător mondial.

Donald Trump este al treilea președinte american care a introdus o reducere mare a taxelor, din care a rezultat o imediată stimulare a economiei. Primul a fost președintele democrat John Fitzgerald Kennedy (1961) și al doilea a fost republicanul Ronald Reagan (1982). Cele două relansări economice anterioare au fost nu numai prompte, dar și de durată lungă.

Datoria externă acumulată de Statele Unite, după terminarea mandatului Clinton, când datoria a devenit negativă, a crescut continuu și a ajuns să depășească 20 de trilioane de dolari, când a fost dublată de echipa Obama. În primele șapte luni ale anului 2017 s-a înregistrat - pentru prima dată de la anii Clinton - o scădere a datoriei cu 102 miliarde de dolari.

Remarcabilă este numirea de judecători pentru tribunalele federale, cu 73 de selecții, dintre care 24 au fost deja confirmate de senat și numirea judecătorului suprem Neil Gorsuch, a cărui alegere a fost unanim salutată. Cu perspectiva ca alte două poziții de la Curtea Supremă să devină vacante în următorii trei ani, Trump ar putea avea șansa să numească alți doi „supremi".

Au făcut multe valuri măsurile de modificare a acordurilor economice transnaționale, văzute ca acte antiglobaliste: retragerea din proiectul transpacific și anunțul că NAFTA va fi revizuit, din cauza dezavantajelor pe care le-a creat Statelor Unite, în parteneriatul cu Canada și Mexic. Doctrina economică a lui Trump apare să fie plasarea intereselor americane pe poziția dominantă și cultivarea acordurilor simple, între doi parteneri, ușor de monitorizat. Coperarea economică trebuie să fie fair pentru ambele părți, a spus Trump, anunțând că acordul NAFTA, acordurile economice cu China și cu alți parteneri din Orientul îndepărtat vor fi revizuite.

Spectaculoase și controversate, inițiativele de politică externă au fost amplu comentate pe toată durata anului. Retragerea din acordul climatic de la Paris și din UNESCO a fost urmată de antagonizarea atitudinii deschis antisemite a ONU, cu anunțarea intenției de a stabili ambasada americană din statul Israel la Ierusalim.

Trump nu vede Iranul ca pilonul controlului în Orientul Mijlociu, așa cum a fost conceput de strategia regională a echipei Obama și a arătat limpede că privește Israelul și Arabia Saudită ca partenerii cei mai potriviți pentru a asigura securitatea zonei.

Într-un discurs public, președintele american a spus că inamicii Statelor Unite sunt Statul Islamic și Corea de Nord, în timp ce a caracterizat China și Rusia drept competitori.

Eliberând conducătorii militari din Orientul Mijlociu de rigorile controlului politic, Trump a contribuit la suprimarea cvasitotală a statului terorist autointitulat califatul din Irak și Siria. Meritele armatei irakiene și ale forțelor militare rusești au fost cel puțin egale.

Primele măsuri de „normalizare" a relațiilor cu Cuba comunistă, care nu au fost legate de cereri de democratizare a țării, așa cum au fost ele inițiate de președintele Obama, au fost anulate prompt.

Fără să fi ajuns la o formulare clară și definitivă, sunt indicii că relația din anii următori a Statelor Unite cu Europa va fi mai favorabilă țărilor estice („Noua Europă" după expresia lui Donald Rumsfeld) decât nucleului dur al Uniunii Europene, mult mai antiamerican decât fostele țări comuniste.

Două mari promisiuni ale campaniei, zidul de la granița de sud și înlocuirea sistemului de asigurări medicale Obamacare cu un altul, superior ca prețuri, competitivitate și ca nivel al calității serviciilor, nu au fost îndeplinite în primul an, din cauza opoziției totale a politicienilor democrați și sabotajului mai multor senatori republicani, motivați de ostilitate personală.

Primele măsuri pentru corectarea imigrației ilegale, cu angajarea a 40% mai mulți agenți de securitate a granițelor și suprimarea restricțiilor de acțiune a forțelor de securitate (faimoasa indicație "catch and release" a echipei precedente) a dus la o scădere a trecerilor ilegale de graniță cu 70%.

Departamentul de justiție a inițiat măsuri dure împotriva autorităților care declară orașele sanctuar, zone de protecție a imigranților ilegali și de blocare a muncii autorităților federale de imigrație.

Ca principiu, imigrația legală în Statele Unite a fost întotdeauna bazată pe relațiile de familie, de unde apariția fenomenului de imigrație în lanț (chain migration). Trump propune schimbarea sistemului cu unul bazat pe meritele candidatului, pe valoarea pe care el o poate aduce țării, evaluată printr-un punctaj. Rezultatele bune obținute de țările care au adoptat acest sistem, în primul rând Australia și Canada, dau greutate propunerii. De asemenea, noua echipă prezidențială insistă asupra verificării minuțioase a candidaților la viza de imigrație.

Imigrația este un privilegiu, nu un drept și siguranța cetățenilor noștri este și va fi întotdeauna o prioritate, a spus Donald Trump, arătând că trei din patru criminali încarcerați sunt născuți în altă țară și că au ajuns în USA fie pe căi ilegale, fie prin loteria vizelor.

Trump a declarat epidemia de consum a substanțelor opiacee, majoritatea sub formă de preparate farmacologice, o urgență de securitate națională, împotriva căreia a fost declanșată o campanie cu forțe asociate. Ultimii doi ani au dus la o creștere semnificativă a mortalității în grupa populației de vârstă medie din cauza supradozărilor cu droguri cu potențial letal (heroină, fentanil), ușor de obținut prin comerțul online.

O investigație în desfășurare relevă aproape zilnic noi detalii despre rezistența antiTrump din interiorul guvernului, inclusiv din partea serviciilor de informații. În același timp, își continuă activitatea comisia numită de congres sub conducerea fostului director FBI Robert Muller, a cărei motivație este aflarea adevărului în problema posibilei intervenții rusești de modificare a alegerile din 2016. Doi membri din comisia Muller, mai mulți funcționari superiori din departamentul de stat și directorul adjunct al FBI au fost demiși, pentru opinii și acțiuni incompatibile cu pozițiile lor în aparatul de stat.

Începând cu anul 1913, când președintele Woodrow Wilson a prezentat pentru prima dată adunării reunite a celor două camere din congres un raport anual, discursul cunoscut sub denumirea de Starea Uniunii a devenit o tradiție. Marți 30 ianuarie președintele Trump va prezenta congresului și invitaților raportul primului an de mandat prezidențial și reacțiile publicului, politicienilor și mediei vor fi ilustrative pentru gradul de acceptare a multor schimbări legislative și administrative făcute în acest interval.

Dar adevăratul test va veni în noiembrie 2018, când vor avea loc așa-numitele alegeri „de jumătate de termen". Atunci se va juca soarta majorității în congres, a ponderii fiecărui partid în forumurile statelor și a șanselor ca agenda Trump să fie adoptată sau respinsă de cea mai mare parte a națiunii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp