Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Am fost în băcănia cu bunătăți a doamnei Hiroko Yoshida. „Cred că sunt singura expertă în sake din România”

În zodiacul chinezesc anul 2017 va fi anul cocoșului de foc, care se caracterizează printr-o perioadă de începuturi, de inițieri de noi încercări. Așadar, Băcănia doamnei Hiroko Yoshida este o locație foarte potrivită pentru un nou început în 2017. Se află la intersecția dintre Eminescu și Aurel Vlaicu din București. Nu este o băcănie tradițională românească, cu toate că am descoperit murăturile atât în tradiția culinară națională, cât și în cea japoneză. Fantastic este că în această băcănie găsești sfaturi culinare, sfaturi de nutriție, cultură, istorie, ești întâmpinat cu o căldură și cu un respect tipic japoneze, ești încurajat să experimentezi, să guști, găsești produse minunate, condimente, varietăți extrem de rare de sake, dar și dulciuri japoneze ce trebuie gustate, pentru că nu pot fi descrise.

Pentru povestea fascinantă a unei doamne din Tokyo, care a avut curajul să se căsătorescă cu un străin, să părăsescă Japonia pentru țara soțului și deschidă un magazin de produse japoneze la București, am o deosebită admirație.

CJ: În ce context și cum de ați decis să părăsiți Japonia?

HY: Simplu! M-am căsătorit cu un grec. Acesta a fost motivul principal. Încă sunt măritată după 23 de ani. Așa am început prima afacere în Grecia.

CJ: Unde v-ați născut?

HY: În Tokyo!

CJ: O poveste interesantă! Sunteți născută în Tokyo, căsătorită cu un grec și locuiți în Atena de 23 de ani și ați deschis în 2016 un magazin în România!

HY: Cu 23 de ani în urmă, în Grecia erau condiții mai bune! Condițiile economice erau mai bune, Grecia a decis să intre în zona euro...

CJ: Deci, ați decis să deschideți primul magazin cu produse japoneze în Grecia, în urmă cu 23 de ani...

HY: Nu, am deschis magazinul în urmă cu 18 ani!

CJ: Câte magazine aveți în Grecia?

HY: Avem un singur magazin, dar avem și un magazin on-line și lucrăm direct cu foarte multe restaurante, facem prezentări la TV, în ziare, ne cunoaște foarte multă lume, așa că nu avem nevoie de mai multe magazine, unul este suficient. Divizia on-line vinde foarte bine, grecii preferă cumpărăturile on-line, mai mult ca în România. În special cei care locuiesc pe insule, fac cumpărături on-line, pe insule sunt tot timpul turiști, sezonul este foarte lung, și au nevoie de ingrediente speciale. Aici în România, poate că în zona rurală nu vin atât de mulți turiști. În Grecia, cel puțin 6 luni pe an se practică un turism intensiv. În zone precum Mikonos sau Santorini avem relații excelente cu restaurantele de acolo. Avem o colaborare foarte bună nu numai cu restaurantele japoneze din Grecia, ci și cu cele grecești, cele care prepară fructe de mare, pește. Cumpără de obicei sake și diferite ingrediente, condimente.

CJ: De ce ați decis să veniți în România?

HY: Din cauza crizei din 2012. Am analizat, inclusiv din punct de vedere geografic. Grecia se află la extremitatea sudică a Europei. Furnizorii de produse japoneze se află în Germania, și de acolo distribuie aceste produse în Olanda, Franța, Italia. Din acest punct de vedere, noi am considerat România ca fiind o locație foarte bună. Am decis să construim un depozit în România, mai ales că există puține companii care transportă astfel de produse direct în Grecia. Inițial am încercat un magazin on-line și în România. Rezultatele nu au fost spectaculoase, dar au existat comenzi, așa că noi credem că există piață pentru produse japoneze. Am găsit și acest magazin, care funcționează independent, ca o mică băcănie. Acesta este motivul pentru care se numește Iori, iori în japoneză înseamnă o căsuță, un spațiu mic. 

CJ: Când ați deschis magazinul Iori în Bucurști?

HY: În octombrie 2016. Este ca un nou-născut, un bebeluș. Cu toate că am deschis magazinul recent și încă nu i-am făcut publicitate, oamenii vin și cumpără, le place, revin cu un prieten. Ne sprijină foarte mult Ambasada Japoniei la București, dacă cineva întreabă de produse alimentare japoneze, ne recomandă pe noi.

CJ: Ce tipuri de produse se găsesc la Iori?

HY: Vindem dulciuri tradiționale, mochi (pastă dulce de orez), dorayaky, sakura-mochi (pastă dulce de orez învelită în frunză fermentă de cireș), dango (un soi de frigărui). Avem și cracker de orez, foarte buni, fără gluten, și pot fi consumați între mese, sunt foarte sănătoși. Nu sunt grași. În special doamnele care doresc să își mențină silueta, mănâncă două-trei bucăți de cracker de orez și este suficient. 

CJ: Mochi au o umplutură?

HY: Da, au umplutură de fasole roșie azuki. Cele mai multe dintre dulciuri nu conțin zahăr și grăsimi. Filosofia japonezilor este să își umple stomacul numai 80%, iar 20% să rămână gol. Noi mâncăm, dar mâncăm și pentru a savura un ceai. Ceaiul nu poate fi savurat pe stomacul gol. Așadar totul este conectat la acestă filosofie. Dacă dorești să savurezi un ceai, nu trebuie să mănânci greu, sau picant, sau gras.

CJ: Ați putea explica pentru cititorii Republica, a avea un desert umplut cu pastă de fasole deoarece este foarte amuzant, mai ales că avem în România mai multe tipuri de mâncare bazate pe fasole.

HY: Azuki conține zahăr, are un gust dulce. Mai demult, în Japonia, nu toată lumea avea acces la anumite produse, ca lapte, smântână sau zahăr. Noi am fost inventivi, am folosit fasolea inclusiv pe post de pâine sau ca îndulcitor. Aici în România fasolea se mănâncă cu carne, dar aceasta este o combinație foarte proastă din punct de vedere nutrițional. Este bine să nu combini fasolea cu carne sau cu șuncă prăjită...

CJ: Oferiți și sfaturi de nutriție pentru clienții din România...

HY: Acesta este motivul pentru care japonezii nu se simt greoi. Pe de altă parte, în Japonia se gătește o tocăniță, cu o tradiție specială. În primul rând masa este prevăzută cu un aragaz în mijloc, toată lumea, familia sau prietenii, se adună în jurul acestei mese și mănâncă. A mânca pentru japonezi este o parte a stilului de viață. Este un fel de artă, nu înseamnă doar actul de a mânca în sine.

CJ: Bucătăria japoneză înseamnă mai mult decât sushi!

HY: Aș vrea ca românii să știe că nu consumăm sushi în fiecare zi și nu gătim așa de mult sushi acasă. Avem o bucătărie extrem de diversă, tăiței, tăiței soba, carne, pește. Foarte multe dintre sosurile japoneze pot fi folosite în bucătăria românească. Pasta miso poate fi folosită la supa de fasole. În Grecia, doamnele cumpărau pastă miso în acest scop. Este foarte gustoasă și merge foarte bine cu sosul de tomate. În loc să pui produse de tip vegeta, mai bine adaugi puțină pastă miso pentru că este naturală. Se poate pune și direct pe carne, în loc de unt sau sos.

CJ: Pe cartea dumneavoastă de vizită scrie că sunteți expertă în sake!? Ce înseamnă asta?

HY: Cred că sunt singura expertă în sake din România. Avem o selecție specială în magazin cu sortimente care nu se găsesc în multe țări din Europa. Avem sake premium Dasay 23. Când a venit președintele Obama în vizită în Japonia, prim-ministrul Abe i-a oferit cadou o sticlă din acest sake, de asemnea Putin a primit o astfel de sticlă la vizita lui recentă în Japonia. Avem Dasay 23 și Dasay 50. Se numește 23, pentru că bobul de orez este decorticat în proporție de 77%, iar sake se produce numai din partea cea mai fină, cu valoarea nutrițională cea mai mare. În trecut această decorticare se făcea manual, acum se face industrial. Practic dintr-un kilogram de orez, se folosesc numai 230 grame. Aroma este deosebită, gustul este special...se produce în Prefectura Yamaguci. Avem și un alt tip de sake care se numește Jozen, orezul din care este făcut provine dintr-o zonă specială, Prefectura Nyigata, cunoscută pentru producția excelentă de orez. Avem și șampanie-sake de două tipuri, unul cu gaz adăugat, dar și sake cu fermentație de tip șampanie. Acesta este extrem de popular printre doamnele din Japonia, în special Jozen roz.

CJ: Aveți și murături?

HY: Avem umeboshi, prune murate. Sunt pline de Vitamina C, dacă mănânci una pe zi nu mai ai nevoie de doctor. În vremurile străvechi, samuraii mâncau o singură dată pe zi un bol cu orez și o singură prună murată și aveau energie să lupte. Avem și alte murături japoneze, ghimbir pentru sushi. Avem și o selecție de ceaiuri japoneze, matcha – folosit la ceremonia ceaiului, ceai verde, ceai de flori de cireș, ceai yuzu similar cu bergamota. Există și înghețată de yuzu sau yuzu înghețat pentru cocktail-uri.

CJ: Magazinul este plin de comori!

HY: Da, este plin de lucruri prețioase și scumpe! De fapt prețurile noastre sunt foarte competitive!

CJ: Care este ultimul produs venit din Japonia pe care l-ați recomanda românilor?

HY: Știu că românii sunt mari iubitori de bere, așadar le recomand berea Kirin! Berea japoneză este light, așadar este foarte ușor și plăcut de băut!

CJ: Vă mulțumesc și vă doresc mult succes!

HY: Kanpai (noroc) cititorilor Republica!

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Excelent!
    Le doresc succes.
    Intr-adevar mancarea japoneza e foarte sanatoasa si rafinata.
    Iar oamenii sunt minunati.
    • Like 2


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult